Traim intr-o perioada in care digestia, starea de spirit si energia zilnica sunt adesea afectate de stilul nostru de viata alert, de alimentatia moderna si de stresul constant.
In ultimii ani, tot mai multe cercetari au aratat ca radacina multor probleme de sanatate porneste dintr-un loc aparent modest: intestinul. Mai exact, din dezechilibrul microbiotei intestinale – o stare cunoscuta sub numele de disbioza intestinala.
Dar ce este disbioza, de ce apare si ce putem face pentru a o corecta?
Ce este disbioza intestinala
In interiorul tubului digestiv traiesc trilioane de microorganisme — bacterii, ciuperci, virusuri si mucegaiuri, care formeaza microbiota intestinala.
Aceasta este ca un „ecosistem viu”, aflat intr-o relatie stransa cu organismul nostru. Desi multi oameni asociaza bacteriile cu infectiile, in realitate microbiota sanatoasa are un rol esential pentru viata.
Printre functiile sale principale se numara:
• Digestia si absorbtia nutrientilor – bacteriile „bune” ajuta la descompunerea fibrelor alimentare, produc acizi grasi cu lant scurt (precum butiratul) si faciliteaza absorbtia vitaminelor, in special a celor din complexul B si a vitaminei K.
• Protectia impotriva agentilor patogeni – o microbiota echilibrata actioneaza ca o bariera biologica, impiedicand bacteriile daunatoare sa colonizeze intestinul.
• Sustinerea sistemului imunitar – aproximativ 70% din sistemul imunitar se afla la nivel intestinal. Microbiota educa celulele imune, ajutand organismul sa distinga intre „prieten” si „dusman”.
• Producerea unor substante esentiale pentru sanatatea mentala – anumite bacterii contribuie la sinteza serotoninei, dopaminiei si a altor neurotransmitatori implicati in starea de bine.
Cand echilibrul dintre bacteriile benefice si cele patogene se perturba, apare disbioza intestinala – o stare de dezechilibru care afecteaza nu doar digestia, ci si imunitatea, metabolismul si chiar sanatatea emotionala.
Cum se produce disbioza intestinala
Disbioza nu apare peste noapte. Este rezultatul unui cumul de factori care, in timp, modifica structura si functia microbiotei.
Printre cauzele principale se numara:
Alimentatia dezechilibrata
Dietele sarace in fibre si bogate in zaharuri rafinate, produse ultraprocesate si grasimi trans favorizeaza inmultirea bacteriilor patogene si reduc diversitatea bacteriana. Fibrele sunt „hrana” pentru bacteriile bune – fara ele, ecosistemul intestinal se dezechilibreaza rapid.
Tratamentul cu antibiotice
Antibioticele distrug bacteriile daunatoare, dar si o parte din cele benefice. Dupa o cura de antibiotice, flora intestinala poate ramane afectata luni intregi, ceea ce deschide calea pentru suprapopularea cu Candida sau alte microorganisme patogene.
Stresul cronic
Sistemul nervos si intestinul sunt in permanenta comunicare. Cand suntem stresati, se modifica motilitatea intestinala, secretiile digestive si permeabilitatea mucoasei, ceea ce favorizeaza inflamatia si dezechilibrul bacterian.
Somnul insuficient
Ritmurile circadiene influenteaza activitatea microbiotei. Lipsa somnului sau somnul de proasta calitate perturba echilibrul bacterian si accentueaza inflamatia sistemica.
Toxinele si poluantii
Expunerea la pesticide, aditivi alimentari, metale grele si chiar unele medicamente (antiacide, antiinflamatoare, anticonceptionale) poate afecta compozitia microbiotei intestinale.
Sedentarismul
Activitatea fizica moderata stimuleaza diversitatea bacteriana si favorizeaza productia de acizi grasi benefici. Lipsa miscarii are efectul invers.
Simptomele disbiozei intestinale
Semnele disbiozei pot fi subtile la inceput, dar in timp pot deveni coplesitoare.
Cele mai frecvente simptome includ:
Balonare, gaze si disconfort abdominal
Fermentatia excesiva a carbohidratilor neabsorbiti de catre bacteriile patogene produce gaze si distensie abdominala. Multi pacienti descriu senzatia de „abdomen umflat” chiar si dupa mese mici.
Tulburari de tranzit – diaree sau constipatie
Cand microbiota se dezechilibreaza, mucoasa intestinala isi pierde integritatea. Rezultatul poate fi un tranzit accelerat (diaree) sau, dimpotriva, incetinit (constipatie), in functie de predominanta anumitor bacterii.
Oboseala cronica si scaderea nivelului de energie
Un intestin inflamat nu mai absoarbe corect nutrientii esentiali. Deficientele de fier, magneziu, vitamina B12 sau folat pot aparea chiar daca alimentatia pare echilibrata.
Intolerante alimentare
Disbioza poate afecta enzimele digestive si permeabilitatea intestinala, determinand o reactie exagerata la anumite alimente. Glutenul, lactoza sau fructoza devin brusc greu de tolerat.
Tulburari de dispozitie, anxietate, depresie
Microbiota produce si moduleaza neurotransmitatori. Cand bacteriile benefice se reduc, scade si nivelul de serotonina, hormonul „fericirii”. De aceea, disbioza este adesea insotita de anxietate, iritabilitate sau lipsa de motivatie.
Probleme cutanate
Eczemele, acneea sau dermatita pot fi reflexia unei inflamatii intestinale. Pielea este un „organ-martor” care semnaleaza dezechilibre interne.
Imunitate scazuta si infectii recurente
Pentru ca flora intestinala are un rol central in educarea sistemului imunitar, disbioza se asociaza cu raceli frecvente, candidoze sau infectii urinare recurente.
Legatura dintre intestin si creier
Legatura dintre intestin si creier – numita si axa intestin-creier – este una dintre cele mai fascinante descoperiri ale medicinei moderne.
Intestinul este adesea supranumit „al doilea creier”, deoarece contine peste 100 de milioane de neuroni si produce aproximativ 90% din serotonina organismului.
Microbiota comunica permanent cu sistemul nervos central prin intermediul nervului vag, al hormonilor si al moleculelor inflamatorii.
Cand flora intestinala este echilibrata, transmite semnale pozitive: stare de calm, claritate mentala, motivatie. Cand este dezechilibrata, in schimb, trimite semnale de stres, anxietate si oboseala.
Cercetarile au aratat ca pacientii cu disbioza prezinta adesea:
• niveluri crescute de cortizol (hormonul stresului);
• tulburari de somn si concentrare;
• sensibilitate emotionala accentuata;
• simptome de depresie rezistente la tratament.
Prin urmare, refacerea microbiotei nu este doar o chestiune digestiva, ci si una de sanatate mentala.
Cum se diagnosticheaza disbioza intestinala
Disbioza nu poate fi confirmata doar pe baza simptomelor, deoarece acestea pot aparea si in alte tulburari digestive. Diagnosticul corect se stabileste printr-o combinatie de evaluare clinica si teste de laborator.
Printre cele mai utilizate investigatii se numara:
Testul de analiza a microbiotei intestinale (coprocultura extinsa sau test de secventiere ADN) – identifica tipurile si proportiile bacteriilor prezente.
Testul de disbioza intestinala din scaun (GI Map, Microbiome Test etc.) – analizeaza flora bacteriana, fungica si parazitara, precum si nivelul markerilor inflamatori (calprotectina, zonulina).
Teste pentru permeabilitatea intestinala („leaky gut”) – indica daca mucoasa intestinala este deteriorata si permite trecerea toxinelor in sange.
Teste functionale – analiza acizilor grasi cu lant scurt, a pH-ului fecal sau a prezentei drojdiilor (Candida).
Pe baza acestor rezultate, medicul sau terapeutul poate recomanda un protocol personalizat pentru refacerea florei intestinale.
Refacerea florei intestinale – ce poti face concret
Vestea buna este ca microbiota intestinala este un sistem extrem de adaptabil. Chiar si dupa ani de dezechilibru, flora intestinala poate fi refacuta prin schimbari consecvente in stilul de viata.
1. Alege o dieta bogata in fibre
Fibrele sunt hrana preferata a bacteriilor benefice. Include zilnic:
• legume (in special cele verzi, crucifere si radacinoase),
• fructe (mere, fructe de padure, pere),
• cereale integrale (ovaz, quinoa, hrisca),
• seminte si leguminoase (linte, naut, fasole).
Acestea stimuleaza productia de acizi grasi cu lant scurt (butirat, propionat), care reduc inflamatia intestinala si hranesc celulele mucoasei.
2. Consuma alimente fermentate
Produsele fermentate aduc bacterii vii direct in intestin. Printre cele mai benefice se numara:
• iaurtul natural (fara zahar adaugat),
• kefirul,
• varza murata, kimchi, castravetii murati natural,
• miso, tempeh si kombucha.
Important este ca aceste alimente sa fie nepasteurizate, pentru a pastra bacteriile vii.
3. Redu consumul de zahar si alimente ultraprocesate
Zaharul in exces hraneste bacteriile patogene si Candida. De asemenea, alimentele procesate contin aditivi si emulsifianti care afecteaza mucoasa intestinala.
Alege produse cat mai naturale, gateste acasa si evita gustarile rafinate.
4. Introdu probiotice si prebiotice
• Probioticele sunt bacterii benefice, disponibile sub forma de suplimente. Tulpinile cele mai studiate includ Lactobacillus acidophilus, Bifidobacterium bifidum si Saccharomyces boulardii.
• Prebioticele (inulina, FOS, GOS) sunt fibre care hranesc bacteriile bune. Se gasesc in ceapa, usturoi, sparanghel, banane verzi sau anghinare.
Un protocol eficient combina cele doua categorii, pentru o refacere completa a microbiotei.
5. Gestioneaza stresul
Stresul este un inamic tacut al florei intestinale. Practicile de relaxare, precum meditatia, yoga, respiratia constienta sau plimbarile in natura, reduc nivelul de cortizol si regleaza comunicarea intestin-creier.
Chiar si 10–15 minute de relaxare zilnica pot face o diferenta reala.
6. Dormi suficient
In timpul somnului, organismul se regenereaza, inclusiv la nivel intestinal. Respecta un program constant de somn, evita ecranele inainte de culcare si creeaza un mediu linistit in dormitor.
7. Fa miscare moderata
Exercitiile fizice cresc diversitatea bacteriana si imbunatatesc tranzitul intestinal. Activitati precum mersul pe jos, inotul, dansul sau ciclismul au efecte pozitive vizibile in doar cateva saptamani.
8. Evita automedicatia cu antibiotice
Antibioticele trebuie folosite doar atunci cand sunt absolut necesare, la recomandarea medicului. Dupa tratament, este esential un protocol de refacere a florei intestinale cu probiotice si alimente fermentate.
Concluzie
Disbioza intestinala este mai mult decat o tulburare digestiva. Este un semnal de alarma ca organismul si-a pierdut echilibrul interior. Desi simptomele pot parea diverse – de la balonare pana la anxietate sau oboseala cronica –, ele au adesea o radacina comuna: dezechilibrul microbiotei.
Printr-o alimentatie corecta, gestionarea stresului si refacerea florei bacteriene, corpul isi poate recapata armonia.
Cu experienta mea de 30 de ani ca medic in cadrul Calivita, iti recomand un pachet conceput pentru a sprijini digestia si echilibrul florei intestinale, contribuind astfel la o stare generala de bine si vitalitate.
Pachetul special „Sanatate Digestiva” este format din doua produse complementare:
Digestive Enzymes: contine substante active de origine vegetala care sprijina o digestie sanatoasa.
Beneficiile Digestive Enzymes:
• Sustine digestia proteinelor, grasimilor si carbohidratilor
• Ajuta la reducerea refluxului si senzatiei de arsura gastric
• Diminueaza balonarea, disconfortul abdominal si combate constipatia
• Contine extracte naturale de turmeric si chimen pentru o digestie echilibrata
Probiobalance:
• Contine 4 miliarde de UFC (unitati formatoare de colonii) de probiotice per tableta masticabila, restabilind echilibrul natural al florei intestinale atat la adulti, cat si la copii.
• Tulpinile de probiotice: Lactobacillus rhamnosus, Bifidobacterium longum si Lactobacillus acidophilus, sunt special alese pentru a sprijini sanatatea tractului gastrointestinal si a inhiba dezvoltarea bacteriilor „rele”.
Impreuna, Digestive Enzymes si Probiobalance formeaza un duo perfect pentru a sprijini digestia completa si echilibrul florei intestinale.
Intestinul nu este doar un organ de digestie, ci un centru vital de echilibru fizic si emotional.
Asa cum spune tot mai des medicina moderna: „Sanatatea incepe in intestin.”
Bibliografie:
1. Olvera-Rosales L.-B., Cruz-Guerrero A.-E., Ramírez-Moreno E. s.a. “Impact of the Gut Microbiota Balance on the Health–Disease Relationship: The Importance of Consuming Probiotics and Prebiotics.” Foods. 2021;10(6):1261. (MDPI)
2. Zhang L., Zhang Z., Xu L., Zhang X. “Maintaining the Balance of Intestinal Flora through the Diet: Effective Prevention of Illness.” Foods. 2021;10(10):2312. (MDPI)
3. Kataoka K. “The intestinal microbiota and its role in human health and disease.” J Med Invest. 2016;63(1.2):27-37. (jstage.jst.go.jp)
4. Baffoni L., Gaggìa F., Di Gioia D. et al. “Role of intestinal microbiota in colon cancer prevention.” Ann Microbiol. 2012;62:15-30. (BioMed Central)
5. Liu Y., Wang J., Wu C. “Modulation of Gut Microbiota and Immune System by Probiotics, Pre-biotics, and Post-biotics.” Front. Nutr. 2022;8:634897. (Frontiers)
Acest articol a fost scris de...
Dr. Etelka Anebtawi
Medic specialist pediatru, cu competente in homeopatie, api-fito-aromaterapie, nutriterapie
Este medic absolvent al Facultatii de Medicina si Farmacie Targu Mures, avand 25 de ani de practica si experienta in domeniul intretinerii sanatatii numai pe cale naturala. De-a lungul anilor s-a specializat in Homeopatie (atestat Facultatea de Medicina Bucuresti) si nutriterapie (Shaw Academy Online Courses). In prezent este medic consultant si partener Calivita.
