In articolul acesta mi-am propus sa-ti scriu despre un subiect foarte important, dar adesea subestimat: depresia din timpul adolescentei. Multi oameni cred ca depresia ii afecteaza doar pe adulti, insa si tinerii pot suferi de aceasta boala – uneori chiar fara ca cei din jur sa-si dea seama.
Ce este depresia?
Depresia nu este doar o stare de tristete sau „o perioada proasta“, ci o boala psihica serioasa. Persoanele afectate se simt, pentru o perioada mai lunga de timp, goale pe interior si fara speranta. Le este greu sa se bucure de lucrurile care inainte le faceau cu placere si sa se motiveze. Uneori, la nivelul creierului, anumite substante chimice, cum ar fi serotonina si dopamina, se pot deregla, ceea ce influenteaza starea de spirit. Desi pot aparea modificari in aceste sisteme de neurotransmitatori, depresia este o tulburare multifactoriala, mult mai complexa decat un „dezechilibru chimic“. Mecanismele exacte difera de la o persoana la alta, implicand factori biologici, psihologici si sociali, care interactioneaza intre ele.
Depresia la adolescenti este aparitia acestei tulburari afective in perioada adolescentei, aproximativ intre varsta de 12 si 18 ani. Aceasta stare nu este o „faza a pubertatii“, ci o afectiune psihica serioasa, care necesita atentie si tratament.
De ce sunt tinerii deosebit de expusi?
Nu exista o singura cauza anume. Adolescenta este o perioada plina de schimbari – fizice, emotionale si sociale.
• Tinerii se confrunta cu mult stres si presiune. La scoala se cer in mod continuu performante mari – o stare, de regula, amplificata de asteptarile parintilor. (Desigur, parintii au intentii bune, iar copiii nu vor sa-i dezamageasca – dar astfel stresul si presiunea devin si mai mari).
• Schimbari hormonale si fizice specifice varstei
• Factori interiori: perfectionism, anxietate, stima de sine scazuta
• In retelele sociale, tinerii se compara mereu cu altii. Prietenii si relatiile devin foarte importante, dar in acelasi timp mai complicate.
• Uneori apar probleme in familie: divortul parintilor, boli, etc., care pot fi percepute ca o pierdere sau perturbare a sigurantei lor. (Insa, ceea ce conteaza cel mai mult nu este divortul in sine, deoarece, in functie de varsta, adolescentii inteleg destul de bine conflictul, ci modul in care este structurata separarea).
• Pierderi personale, bullying, singuratate.
Toti acesti factori, precum si vulnerabilitatea personala datorita predispozitiei genetice, pot creste riscul aparitiei unei depresii in timpul adolescentei.
Cum recunoastem depresia la tineri?
Depresia se manifesta la tineri adesea altfel decat la adulti. Semnele cele mai frecvente sunt iritabilitate persistenta, furie, refuzul de a comunica si izolare sociala.
Iata cateva dintre multiplele simptome posibile:
- Tristete
- Sentimente de inutilitate sau vinovatie
- Lipsa de speranta, teama de viitor
- Pierderea interesului si a placerii pentru activitatile preferate
- Lipsa de energie
- Tulburari de somn (insomnie sau somn excesiv)
- Schimbari ale apetitului (scadere sau crestere in greutate)
- Dureri fizice fara o cauza medicala anume (psihosomatica)
- Izolarea de familie si prieteni
- Probleme de concentrare
- Scaderea performantei scolare
- In cazuri foarte grave, auto-vatamare sau ganduri de sinucidere.
Daca una, doua sau mai multe din aceste simptome dureaza mai mult de doua saptamani, este foarte important sa se ceara ajutor!
Cum putem ajuta?
Cu totii putem invata sa fim atenti. Cel mai important lucru este sa luam in serios toate schimbarile ce le observam si sa devenim receptivi la suferinta copiilor. Sa-i ascultam cu empatie, cand spun ceva, dar sa nu-i judecam, numind aceste comportamente drept „slabiciuni“, ci sa le recunoastem ca si mici strigate de ajutor. Multi tineri nu indraznesc sa vorbeasca despre ceea ce simt, de teama sa nu fie considerati slabi. Dar, de fapt, a cere ajutor este un act de curaj.
Sprijunul poate veni nu doar din partea parintilor sau a membrilor de familie, ci si din partea prietenilor, profesorilor si/sau psihologilor scolari. In primul rand, sa respectam toti copiii – indiferent de varsta lor, sa le aratam permanent ca, indiferent de ce este sau aduce viitorul, suntem alaturi de ei si nu-i lasam singuri. Uneori simpla intrebare „Hey, cum te simti cu adevarat?“ poate avea un impact enorm, deoarece este legat de sentimentul „persoana mea conteaza – sunt vazut“.
Daca observi ca de peste doua saptamani unui copil nu-i merge bine si consideri ca are nevoie de ajutor, dar refuza sa se deschida fata de tine, atunci poate il poti motiva sa o faca anonim prin urmatoarele servicii gratuite:
- Telefonul Copilului Romania: 116 111
- Telefonul Sperantei: 0800 801 200
- Numarul unic de urgenta pentru copii: 119
Tratamentul
Depresia la adolescenti poate fi tratata cu succes, daca este recunoscuta la timp.
Primul pas spre vindecare este sa se vorbeasca despre golul interior si despre toate starile percepute. Adolescentii nu intotdeauna vor sau pot sa vorbeasca cu parintii, drept pentru care este posibil ca o persoana neutra din afara sa acorde ajutor profesional. In prima faza, ajutor profesional pot acorda psihologii scolari, medicii pediatri sau de familie.
In cazul unui tratamentul medicamentos mai indelungat e bine sa se consulte un medic psihiatru de copii si adolescenti. In paralel, foarte efectiva este psihoterapia, deoarece aceasta ajuta la intelegerea gandurilor si emotiilor, la identificarea problemelor si cauzele acestora.
Exista mai multe tipuri de psihoterapie, insa toate ofera instrumente care ne sustin in gestionarea gandurilor, a emotiilor si a comportamentelor, o mai buna intelegere a propriei persoane si dezvoltarea unei relatii sanatoase cu sine si cu ceilalti.
Iti doresc ca cea mai frumoasa zi din viata ta sa fie cea de zi cu zi!
Referinte
Myers, D. G. (2013). Psychology. New York: WORTH PUBLISHERS.
Wittchen, H.-U., & Hoyer, J. (2011). Klinische Psychologie & Psychotherapie (2. Aufl.). Berlin [u.a.]: Springer.
Acest articol a fost scris de...
Emese Weber
consilier psihologic
Emese Weber, Master of Science, a studiat psihologia industriala si a comunicarii la Viena, si traieste de peste 25 de ani in Germania. Lucreaza in particular ca si consilier psihologic. Este casatorita si, datorita familiei patchwork, are patru copii adulti. Pasiunile ei sunt cititul, opera, teatrul si plimbarile lungi prin natura.
