Hipertensiunea arteriala este o afectiune cronica caracterizata prin cresterea persistenta a valorilor tensiunii arteriale peste limitele considerate normale, respectiv ≥140/90 mmHg. Aceasta nu este doar o variatie ocazionala a tensiunii, ci o stare permanenta care suprasolicita inima si vasele de sange.
Pericolul hipertensiunii consta in faptul ca, de cele mai multe ori, evolueaza silentios, fara simptome evidente, motiv pentru care este denumita si „ucigasul tacut”. Netratata sau necontrolata, poate duce la complicatii grave, precum infarctul miocardic, accidentul vascular cerebral, insuficienta cardiaca, afectarea rinichilor sau deteriorarea vaselor mici de la nivelul ochilor.
Astfel, hipertensiunea arteriala nu trebuie ignorata, iar controlul sau prin masuri de stil de viata si tratament adecvat este esential pentru prevenirea bolilor cardiovasculare si cresterea sperantei de viata.
Hipertensiunea arteriala netratata sau slab controlata poate duce, pe termen lung, la multiple complicatii grave. Printre cele mai importante riscuri se numara:
1. Boala cardiovasculara aterosclerotica (ASCVD) – hipertensiunea accelereaza procesul de ateroscleroza, favorizand formarea placilor de aterom si ducand la:
o Cardiopatie ischemica (inclusiv angina pectorala si infarctul miocardic acut)
o Anevrisme de aorta (mai ales de aorta toracica si abdominala)
o Boala arteriala periferica
2. Accident vascular cerebral (AVC) – hipertensiunea este principalul factor de risc pentru AVC ischemic si hemoragic, prin ruptura sau obstructia vaselor cerebrale.
3. Insuficienta cardiaca – hipertensiunea cronica determina hipertrofie ventriculara stanga, scaderea compliantei miocardului si, in final, disfunctie sistolica si diastolica.
4. Boala cronica de rinichi (CKD) – tensiunea crescuta deterioreaza progresiv microcirculatia renala, afectand filtrarea glomerulara si conducand la insuficienta renala.
5. Retinopatie hipertensiva – afectarea vaselor retiniene poate duce la scaderea acuitatii vizuale si chiar la orbire in cazuri severe.
6. Disfunctie endoteliala si afectare microvasculara – contribuie la afectarea organelor tinta, inclusiv a creierului (encefalopatie hipertensiva) si rinichilor.
7. Fibrilatie atriala – hipertrofia atriala si ventriculara, combinate cu remodelarea electrica, cresc riscul de tulburari de ritm, in special fibrilatie atriala, care la randul ei creste riscul de AVC cardioembolic.
Toate aceste complicatii sunt cu risc crescut in absenta unui control terapeutic eficient (modificari ale stilului de viata si tratament antihipertensiv).
Metoda 1: Optimizarea aportului de sodiu – reducerea consumului de sare
Reducerea aportului alimentar de sodiu reprezinta una dintre cele mai eficiente metode non-farmacologice pentru scaderea valorilor tensionale. Aportul crescut de sodiu favorizeaza retentia hidrosalina, ceea ce duce la cresterea volumului plasmatic si a debitului cardiac, mecanisme ce contribuie direct la cresterea presiunii arteriale.
Conform ghidurilor internationale (ESC/ESH), aportul zilnic de sodiu nu trebuie sa depaseasca 2-2.4 g (echivalentul a ~5-6 g de sare), insa in populatia generala consumul este adesea dublu sau chiar triplu. Studiile clinice (ex. DASH-sodium) au demonstrat reduceri semnificative ale TA sistolice si diastolice prin scaderea consumului de sare.
Pe langa evitarea adaugarii de sare in alimentele preparate, este esentiala si limitarea produselor ultraprocesate, mezelurilor, branzeturilor maturate si alimentelor tip fast-food, care contin cantitati mari de sodiu ascuns.
Metoda 2 : Adoptarea unei diete echilibrate
Alimentatia reprezinta unul dintre factorii esentiali in controlul hipertensiunii arteriale. Numeroase studii clinice au demonstrat ca o dieta echilibrata, saraca in grasimi saturate si bogata in nutrienti esentiali, contribuie la reducerea valorilor tensionale si la prevenirea complicatiilor cardiovasculare.
Un model de referinta este dieta DASH (Dietary Approaches to Stop Hypertension), care pune accent pe consumul de legume, fructe, cereale integrale, lactate cu continut redus de grasimi, peste si carne slaba. Aceasta este asociata cu un aport crescut de potasiu, magneziu si calciu – minerale implicate in reglarea tonusului vascular si in mentinerea echilibrului electrolitic.
De asemenea, dieta mediteraneana este considerata benefica datorita continutului ridicat de acizi grasi nesaturati (in special omega-3 din peste si ulei de masline), antioxidanti si fibre alimentare, care reduc inflamatia vasculara si imbunatatesc elasticitatea arteriala.
Adoptarea unei alimentatii echilibrate nu inseamna doar reducerea anumitor alimente, ci si includerea constanta a unor surse nutritive protectoare. Astfel, aportul regulat de fructe si legume proaspete, nuci si seminte, impreuna cu limitarea consumului de zaharuri rafinate si alimente ultraprocesate, reprezinta o strategie fundamentala in managementul hipertensiunii.
Metoda 3 : Activitatea fizica regulata
Exercitiul fizic constant reprezinta una dintre cele mai eficiente interventii non-farmacologice pentru controlul hipertensiunii arteriale. Studiile clinice arata ca activitatea fizica moderata, efectuata in mod regulat, poate reduce valorile tensiunii arteriale sistolice si diastolice cu aproximativ 5–10 mmHg.
Se recomanda practicarea a minimum 30 de minute de miscare pe zi, cel putin 5 zile pe saptamana, sub forma de activitati aerobice precum mers rapid, alergare usoara, ciclism, inot sau dans. Acestea imbunatatesc functia endoteliala, cresc elasticitatea arteriala si reduc rezistenta vasculara periferica.
Pe langa efectele asupra tensiunii arteriale, exercitiul fizic contribuie la scaderea greutatii corporale, la reglarea metabolismului lipidic si glucidic si la reducerea stresului, factori adesea corelati cu hipertensiunea.
Este important ca persoanele cu hipertensiune sa adopte un program de activitate fizica progresiva, adaptat conditiei lor clinice, cu evitarea eforturilor intense bruste sau competitive, care pot creste tranzitor tensiunea arteriala.
Metoda 4 : Mentinerea unei greutati corporale sanatoase
Excesul ponderal reprezinta un factor de risc major pentru aparitia si agravarea hipertensiunii arteriale. Tesutul adipos in exces determina cresterea rezistentei vasculare periferice, activarea sistemului nervos simpatic si stimularea secretiilor hormonale (precum aldosteron si angiotensina II), mecanisme care contribuie direct la cresterea tensiunii arteriale.
Studiile arata ca o reducere in greutate de doar 5–10% din masa corporala poate determina o scadere semnificativa a valorilor tensionale. Mentinerea unui indice de masa corporala (IMC) intre 18,5 si 24,9 kg/m² si a unei circumferinte abdominale sub 88 cm la femei si 102 cm la barbati este asociata cu un risc cardiovascular mai scazut.
Strategiile eficiente pentru atingerea si mentinerea unei greutati optime includ adoptarea unei alimentatii echilibrate, reducerea aportului caloric excesiv, cresterea nivelului de activitate fizica si monitorizarea regulata a greutatii.
Mentinerea unei greutati corporale sanatoase nu imbunatateste doar valorile tensionale, ci reduce si riscul de diabet zaharat de tip 2, dislipidemii si sindrom metabolic, afectiuni care frecvent insotesc hipertensiunea arteriala.
Metoda 5 : Reducerea stresului si apelarea la tehnici de relaxare
Stresul cronic are un impact direct asupra cresterii tensiunii arteriale prin activarea sistemului nervos simpatic si stimularea secretiei de hormoni de stres, precum adrenalina si cortizolul. Aceste mecanisme determina vasoconstrictie, accelerarea frecventei cardiace si cresterea rezistentei vasculare periferice, factori ce favorizeaza aparitia si mentinerea hipertensiunii arteriale.
Reducerea expunerii la situatii stresante si implementarea unor tehnici de relaxare reprezinta strategii eficiente in managementul tensiunii arteriale. Practici precum respiratia profunda, meditatia, yoga, tai chi sau exercitiile de mindfulness s-au dovedit utile in normalizarea raspunsului neuroendocrin si in scaderea presiunii arteriale.
De asemenea, odihna corespunzatoare si un somn de minimum 7–8 ore pe noapte sunt esentiale pentru echilibrul neurovegetativ si pentru prevenirea cresterilor tensionale nocturne sau matinale.
Adoptarea unui stil de viata care include perioade regulate de relaxare nu doar ca reduce tensiunea arteriala, dar contribuie si la scaderea riscului de boli cardiovasculare, imbunatatirea functiei imune si cresterea calitatii vietii.
Metoda 6 : Limitarea consumului de alcool si renuntarea la fumat
Atat consumul excesiv de alcool, cat si fumatul reprezinta factori de risc importanti pentru hipertensiunea arteriala si bolile cardiovasculare asociate. Alcoolul creste tensiunea arteriala prin stimularea sistemului nervos simpatic, cresterea tonusului vascular si modificarea echilibrului electrolitic. Chiar si consumul moderat, dar constant, poate contribui la hipertensiune la persoanele sensibile.
Fumatul determina vasoconstrictie, afecteaza endotheliul arterial si accelereaza procesul de ateroscleroza, crescand riscul de infarct miocardic si accident vascular cerebral. Nicotina si alte substante toxice din tutun genereaza stres oxidativ si inflamatie vasculara, amplificand efectele hipertensiunii.
Renuntarea la fumat si limitarea alcoolului la maximum o unitate standard pe zi pentru femei si doua pentru barbati reprezinta masuri eficiente pentru scaderea tensiunii arteriale si reducerea riscului cardiovascular pe termen lung.
Metoda 7 : Suplimente alimentare
Anumite suplimente alimentare pot sprijini controlul tensiunii arteriale si sanatatea cardiovasculara, insa trebuie utilizate doar ca adjuvant si nu inlocuiesc masurile clasice de tratament sau recomandarile medicale.
Rhodiolin de la Calivita este un exemplu de supliment care poate sustine organismul in situatii de stres si oboseala cronica. Prin efectul adaptogenic al ingredientelor sale, contribuie la reglarea raspunsului neuroendocrin si poate avea efecte indirecte asupra tensiunii arteriale, mai ales la persoanele ale caror valori tensionale cresc in contextul stresului.
In plus, anumite plante au demonstrat efecte antihipertensive in studii clinice, cum ar fi: usturoiul, paducelul (Crataegus spp.), coenzima Q10 sau ceaiul verde. Este important de subliniat ca aceste plante sau suplimente pe baza de plante trebuie administrate doar cu avizul medicului cardiolog, pentru a evita interactiuni cu medicatia antihipertensiva si posibile efecte adverse.
Suplimentele alimentare, combinate cu un stil de viata sanatos, dieta echilibrata, activitate fizica si controlul stresului, pot reprezenta o strategie complementara eficienta in managementul hipertensiunii arteriale.
Acest articol a fost scris de:
Dr.Andreea Ene-Dobre
Doctor medic rezident medicina de urgenta
Medic absolvent al Facultatii de Medicina Generala in cadrul Universitatii de Medicina si Farmacie Carol Davila Bucuresti, cu peste 10 ani de practica si experienta in camera de garda - unitatea de primiri urgente in doua dintre cele mai mari spitale de urgenta din Bucuresti. Medic in cadrul SMURD Romania - Bucuresti, formator studenti in cadrul UMF Carol Davila Bucuresti.
