Inflamatia acuta – mecanism de aparare rapid
Inflamatia reprezinta un mecanism fiziologic de aparare al organismului, activat ca raspuns la infectii, traumatisme sau alte agresiuni provenite din exterior.
In forma acuta, manifestarile sunt evidente si au fost descrise inca din Antichitate de Celsus prin patru semne cardinale: roseata (rubor), caldura locala (calor), tumefiere (tumor) si durere (dolor). Ulterior s-a adaugat si pierderea temporara a functiei (functio laesa).
Aceste reactii reflecta activarea rapida a sistemului imunitar, cu rol in limitarea leziunii si initierea procesului de vindecare.
Inflamatia cronica de grad redus – „inflamatia silentioasa”
Prin contrast, inflamatia cronica de grad redus este mult mai subtila. Ea nu produce simptome vizibile, dar „mocneste” in fundal, la nivel celular, fiind cunoscuta si ca „inflamatie silentioasa”.
Mecanismul consta intr-o secretie constanta de citokine si alte molecule inflamatorii, intr-un nivel mai mic decat in inflamatia acuta, dar persistent pe termen lung.
Aceasta activare imuna permanenta modifica metabolismul si contribuie la aparitia sau agravarea unor boli cronice.
Impactul inflamatiei silentioase asupra sanatatii
Importanta inflamatiei silentioase este majora, deoarece constituie un factor comun pentru multiple patologii moderne.
Studiile au demonstrat asocierea inflamatiei cronice de grad redus cu:
• diabet zaharat de tip 2,
• obezitate,
• sindrom metabolic,
• boli cardiovasculare,
• unele tipuri de cancer,
• afectiuni neurodegenerative (ex. boala Alzheimer).
Procesele inflamatorii persistente accelereaza imbatranirea biologica si cresc riscul de evenimente majore de sanatate.
Semne si simptome indirecte
Simptomele nu sunt intotdeauna usor de identificat. Totusi, organismul transmite uneori semnale:
- oboseala inexplicabila si persistenta,
- recuperare lenta dupa efort,
- tulburari de somn,
- dureri articulare sau musculare fara cauza evidenta,
- dificultati de concentrare,
- memorie diminuata.
Niciun semn nu confirma singur inflamatia, dar asocierea lor poate sugera un dezechilibru ce necesita evaluare medicala.
Cauze si factori de risc
Cauzele inflamatiei cronice de grad redus sunt complexe.
• Alimentatia dezechilibrata, bogata in zaharuri rafinate, patiserie si grasimi trans (margarina, gogosi, fast-food prajit).
• Consumul de uleiuri vegetale rafinate (ulei de floarea-soarelui rafinat, ulei de soia, ulei de porumb).
• Sedentarismul, stresul cronic si lipsa somnului.
Un rol central il are metainflamatia, adica inflamatia generata de excesul de tesut adipos, in special cel visceral. Tesutul adipos elibereaza citokine (TNF-α, IL-6) care mentin statusul inflamator si favorizeaza rezistenta la insulina si disfunctiile metabolice.
Cum se diagnosticheaza inflamatia silentioasa
Diagnosticul nu se bazeaza pe un singur test, ci pe un set de markeri biologici:
- proteina C reactiva ultrasensibila (PCR-hs),
- fibrinogen,
- viteza de sedimentare a hematiilor (VSH),
- interleukine (cel mai frecvent IL-6).
Interpretarea trebuie corelata cu contextul clinic: greutatea corporala, circumferinta abdominala, profil lipidic, glicemie si insulinorezistenta.
Rolul dietei antiinflamatoare
Interventia este posibila in primul rand prin modificari ale stilului de viata.
Dieta antiinflamatoare, adaptata fiecarui pacient, se bazeaza pe:
• alimente integrale si naturale,
• aport bogat de fibre, antioxidanti, vitamine, minerale si grasimi sanatoase.
Legumele si fructele colorate aduc vitamina C, vitamina E, flavonoide si polifenoli. Acestea reduc stresul oxidativ.
Grasimile sanatoase (omega-3 din peste gras, seminte de in, chia, nuci) scad productia de molecule proinflamatorii si protejeaza inima.
Cerealele integrale si leguminoasele contribuie la o flora intestinala echilibrata.
Alimentele cu indice glicemic redus stabilizeaza glicemia si reduc hiperinsulinemia.
Condimente precum turmericul, ghimbirul si usturoiul aduc compusi cu efect antiinflamator.
Alti factori de stil de viata
• Activitatea fizica regulata reduce markerii inflamatori si imbunatateste sensibilitatea la insulina.
• Somnul suficient (7–8 ore/noapte) combate stresul cronic si sustine echilibrul imunitar.
Suplimente cu rol antiinflamator
Suplimentele completeaza alimentatia:
• acizi grasi omega-3,
• vitamina D,
• polifenoli din ceai verde,
• curcumina din turmeric.
Curcumina are efecte antiinflamatorii si antioxidante demonstrate in studii clinice. Poate sustine sanatatea metabolica, mai ales in formule concentrate precum Curcuma Pro de la Calivita, recomandata cand consumul alimentar de turmeric este scazut.
Concluzie
Inflamatia cronica de grad redus este un proces silentios, dar cu impact profund asupra sanatatii.
Poate fi controlata si chiar inversata prin:
• alimentatie antiinflamatoare,
• activitate fizica regulata,
• somn de calitate,
• reducerea stresului,
• suplimentare corecta.
Intr-o lume cu obezitate si boli metabolice in crestere, constientizarea si prevenirea metainflamatiei devin esentiale pentru mentinerea sanatatii pe termen lung.
Acest articol a fost scris de...
Dr. Denisa Pescari
Medic rezident diabet, nutritie si boli metabolice
Sunt pasionata de nutritia clinica si de impactul profund al alimentatiei asupra sanatatii metabolice. Cred intr-o abordare integrata, bazata pe dovezi stiintifice, dar adaptata nevoilor fiecarui om. Am urmat un masterat in Nutritie Clinica si Comunitara si sunt certificata international SCOPE in managementul obezitatii. In prezent, imi continui formarea ca student doctorand la UMF „Victor Babes” din Timisoara. Prin articolele publicate pe Caliblog, imi doresc sa ofer informatii clare, echilibrate si utile pentru cei care vor sa faca alegeri mai sanatoase, zi de zi.
