Distorsiunile cognitive sunt ganduri, convingeri sau atitudini care sunt distorsionate, nerealiste sau nefolositoare si care influenteaza in mod negativ emotiile si comportamentele unei persoane.
Termenul provine in special din terapia cognitiv-comportamentala si se refera la tipare de gandire care provoaca sau mentin suferinta psihica, de exemplu, depresia, anxietatea, stresul, etc.
Definitie simpla
Distorsiunile cognitive sunt „erori de gandire“ care ii fac pe oameni sa interpreteze gresit situatiile sau sa le evalueze excesiv de negativ. Ele se bazeaza adesea pe ganduri automate sau convingeri de baza invatate de-a lungul vietii.
Tipuri de distorsiune cognitiva
- Catastrofarea: ne imaginam ca se va intampla cel mai rau scenariu posibil si se exagereaza consecintele negative posibile.
„Daca gresesc, totul va fi un dezastru.“ - Gandirea dihotomica, adica gandirea alb-negru: lipsesc nuantele sau echilibrul – totul sau nimic. „Daca nu sunt perfect in ceea ce fac, sunt un ratat.“
- Atentia selectiva: este un filtru mental prin care ne concentram numai asupra aspectelor negative. „Toata lumea ma critica.“
- Personalizarea: ne asumam responsabilitatea unor evenimente neutre propriei persoane, fara a avea un motiv logic pentru asta.
„Prietenul meu e foarte tacut si e vina mea. Mai mult ca sigur ca l-am suparat cu ceva.“ - Suprageneralizarea: se trage o concluzie generala dintr-un singur caz. Include cuvinte precum mereu, tot timpul, niciodata, toti/toate. „M-a muscat un caine cand aveam 8 ani. Toti cainii sunt periculosi.“
- Etichetarea: ne etichetam negativ pe noi insine si pe ceilalti in urma unui comportament. „Nu am trecut examenul. Sunt un ratat.“
- Imperativele categorice: sunt tipare de gandire care tradeaza anumite reguli stricte „interne“ si sunt folosite cu cuvantul trebuie.
„Inainte sa merg la culcare trebuie sa fie ordine in toata casa, altfel nu pot sa adorm.“ - Perceptia ca de tunel: atentie doar la un aspect al vietii. „Daca nu-mi gasesc in curand partenerul ideal, viata mea nu mai are nici un sens.“
- Citirea gandurilor: se refera la abilitatea de „a sti“ ceea ce gandeste o alta persoana despre noi, sau ce intentii are.„Daca aman intalnirea, sigur va crede ca-s neserioasa.“
- Ghicirea viitorului: se refera la abilitatea de a prezice ce se va intampla, desi nu exista suficiente date. „Deja vad ca ma va face de rusine la cina festiva.“
In terapie
Terapeutii ii ajuta pe pacienti sa identifice, analizeze si inlocuiasca aceste distorsiuni cognitive cu ganduri mai realiste si mai utile, un proces numit restructurare cognitiva. Prin restructurarea cognitiva, persoana isi poate schimba perspectiva asupra evenimentelor si situatiilor, gestionandu-si mai eficient emotiile si comportamentul.
Exemple de cognitii disfunctionale si ganduri alternative:
Pentru a scapa de distorsiunile cognitive si a ne schimba perceptia asupra evenimentelor si situatiilor, este important sa ne constientizam propriile interpretari subiective. Putem incepe prin a reevalua intr-un mod mai obiectiv si realist, si sa incercam sa vedem situatia din mai multe perspective. Acest proces poate fi realizat prin auto-reflectie sau prin discutii cu un psihoterapeut.
Iti doresc ca cea mai frumoasa zi din viata ta sa fie cea de zi cu zi!
Referinte
Amhoff, F. (2020). Kognitive Verhaltenstherapie. Amazon Fulfillment.
Ellis, A., & Maclaren, C. (2015). Rational-Emotive Verhaltenstherapie. Paderborn: Junfermann Verlag.
Wittchen, H.-U., & Hoyer, J. (2011). Klinische Psychologie & Psychotherapie (2. Aufl.). Berlin [u.a.]: Springer.
Acest articol a fost scris de...
Emese Weber
consilier psihologic
Emese Weber, Master of Science, a studiat psihologia industriala si a comunicarii la Viena, si traieste de peste 25 de ani in Germania. Lucreaza in particular ca si consilier psihologic. Este casatorita si, datorita familiei patchwork, are patru copii adulti. Pasiunile ei sunt cititul, opera, teatrul si plimbarile lungi prin natura.
