Lifestyle

Visele. O perspectiva psihologica

Toata lumea viseaza – unii chiar de mai multe ori pe noapte, indiferent daca ne amintim a doua zi sau nu. Visul ii apartine somnului, iar somnul face parte din viata fiecarei fiinte umane. Un lucru este clar: de-a lungul unei vieti, cu totii ne petrecem mai multi ani dormind si, prin urmare, si visand. Inca de la inceputul omenirii, din antichitate, apoi in evul mediu si pana in timpurile noastre moderne se tot intreabau oamenii care este rostul viselor si ce se intampla cand visam. Fiind un fenomen omniprezent si atat de complex, in ultimii aproximativ 100 de ani acest fenomen a fost (si este) tratat stiintific de diferite ramuri de specialitate, cum ar fi: psihanaliza, neurofiziologia si cercetarea psihologica a viselor.

Psihanaliza a fost dezvoltata de Sigmund Freud la inceputul secolului al XX-lea ca teorie generala a inconstientului. 

Psihanaliza clasica studiaza dinamica raporturilor dintre constient, subconstient si inconstient. Acesta afirma ca dorintele care sunt in conflict cu normele sociale si cu principiile morale ale persoanei sunt supuse refularii si astfel „alungate” in subconstient.

Perspectiva lui Sigmund Freud

Munca diagnostica si terapeutica a lui Freud a constat in cautarea unor corelatii intre convingerile, visele si comportamentul persoanei, cu scopul de a descoperi semnificatia ascunsa pe care o au acestea pentru individ. 

Freud era convins ca in timpul noptii apar dorinte si sentimente secrete pe care persoana respectiva le suprima in timpul zilei.

La fel ca Freud, psihiatrul elvetian Carl Gustav Jung era convins ca visele pot dezvalui ceva despre inconstient. Potrivit lui Jung, prin vis inconstientul devine constient, completand astfel lumea noastra de experienta. 

Dar, spre deosebire de Freud, Jung nu credea ca visele pot fi interpretate in termeni generali. El era de parere ca semnificatia unui vis depinde intotdeauna de persoana care il viseaza – aceasta fiind si indicatia folosita astazi in psihanaliza.

Visele din punct de vedere neurofiziologic

Neurofiziologia studiaza functiile normale si anormale ale sistemului nervos central.

Studiile asupra somnului efectuate cu ajutorul EEG (electroencefalograma) dovedesc ca in timpul somnului trecem de mai multe ori prin diferite etape de somn. 

De la momentul adormirii la somnul usor, apoi somnul profund si asa-numitul somn REM. Visele apar in toate fazele somnului, dar sunt deosebit de frecvente si vii in timpul somnului REM. Abrevierea inseamna „Rapid Eye Movement”, deoarece in aceasta faza ochii inchisi se misca repede dintr-o parte in alta. Ca si cum ar privi un film in fata ochiului interior. Masurarea undelor cerebrale din timpul somnului a demonstrat ca in perioada REM creierul este la fel de activ ca si in starea de veghe.

Miscarile tipice ale ochilor sunt insotite de o reducere a tonusului muscular, ceea ce diminueaza eventualitatea de a ne rani in acest proces de vis. Visele care au loc in REM sunt de obicei mai colorate din punct de vedere emotional. 

In mod corespunzator, amigdala este deosebit de activa in aceasta faza. Amigdala face parte din sistemul limbic, care la randul lui joaca un rol foarte important in procesarea sentimentelor si amintirilor. Multe dintre procesele neurobiologice care sunt necesare pentru consolidarea memoriei au loc si in timpul somnului. Atat stimulii externi cat si cei interni din timpul somnului pot fi receptionati de creier, procesati si integrati in vis.

Cercetarea psihologica a viselor

Al treilea mare curent stiintific in acest sens a fost si este cercetarea psihologica a viselor. In ultimii ani, cercetatorii au dezvoltat tot felul de teorii pe baza viselor. 

Conform uneia dintre ele, visele sunt considerate un fel de mediu de realitate virtuala in care ne exersam abilitatile de supravietuire. Visam ca fugim de dusmani, ca ne aparam sau ca ne confruntam cu situatii jenante. Visele reunesc uneori impresiile zilnice cu fragmente de memorie, creand asocieri care ne ajuta sa constientizam perspective noi asupra unei situatii. 

Potrivit unei alte teorii, visele ne pot ajuta sa ne reglam emotiile. Avand in vedere ca uneori experientele reale retraite in vis ne afecteaza mai putin, recapitulam astfel o imprejurare in care nu ne mai implicam asa de tare emotional.

De foarte multe ori, asa-numitii „stresori din lumea reala” au o influenta clara asupra viselor. Traumele, adica leziunile fizice si in special psihice, sunt de o importanta deosebita. Experiente de razboi, dezastre naturale, abuz sexual, divort etc. se numara printre tulburarile de stres posttraumatic, ale caror principale caracteristici, pe langa starile depresive, frica, atac de panica etc., sunt asa-numitele flashback-uri. 

Deci cosmaruri recurente. In toate aceste situatii, analiza simbolismului este elaborata individual si impreuna cu persoana in cauza.

Aminteste-ti ce ai visat

In concluzie, conform stiintei, visele au o functie neurofiziologica, prin care informatiile din lumea reala sunt procesate si stocate in creier. 

Din punct de vedere psihologic, visul ofera deseori si indicii referitoare la conflicte inconstiente. Insa, a interpreta un simbol din vis intr-un mod generalizat nu pare a corespunde realitatii. Doi oameni pot avea exact acelasi vis, dar totusi semnificatia acordata sa fie diferita. 

Cu toate acestea, se poate spune ca, in general, visele pot oferi un impuls important, pot contine sugestii creative si pot ajuta la rezolvarea problemelor concrete. Conditia este sa iti amintesti ce ai visat.

Iti doresc ca cea mai frumoasa zi din viata ta sa fie cea de zi cu zi!

Acest articol a fost scris de...