Lifestyle Sfatul Specialistului

Ticuri nervoase. De ce apar?

In vremurile de azi cu un ritm senzorial rapid si supraincarcat, stresul afecteaza – cel putin temporar – pe toata lumea din societatea noastra. Cauzele sunt in general diverse: suprasolicitarea la locul de munca si/sau acasa, somajul, relatiile personale, pierderi, boli… etc. Stresul pe termen scurt (de ex. inaintea unui examen sau inaintea prezentarii unui proiect in fata intregului departament) ne face sa performam mai bine. Insa, daca presiunea psihica dureaza saptamani si chiar luni de zile, vorbim de stres cronic

In acest caz, dupa un timp, corpul incepe sa se razvrateasca. La fel de diferite pot fi si modurile de manifestare ale stresului de lunga durata. De exemplu, pot aparea insomnia, anxietatea, atacurile de panica, tensiunea musculara, eruptiile cutanate, diferitele inflamatii. 

Stresul poate contribui si la crearea unor ticuri nervoase, precum roaderea unghiilor (onicofagia), pocnitul degetelor sau balbaitul. [Important de stiut: balbaitul poate aparea si in urma unei predispozitii genetice]. 

Insa, odata ce ticurile au fost formate, stresul duce inevitabil la agravarea lor continua.

Toate aceste ticuri sunt fenomene comune atat in randul copiilor, adolescentilor, cat si al adultilor. Cu totii se folosesc de aceste comportamente pentru a ameliora tensiunea psihica. In general, copiii incep sa-si roada unghiile intre sapte si zece ani, dar dupa un timp renunta de la sine la acest obicei. 

Balbaiala incepe de obicei la o varsta frageda, adica intre doi si sapte ani, baietii fiind afectati de aproximativ 3 ori mai des. Tulburarea poate disparea si aici dupa scurt timp. Insa, de foarte multe ori cei afectati experimenteaza frustrare, agresiune, nervozitate, neliniste, spaima, evitand in cele din urma situatiile in care trebuie sa vorbeasca, formandu-se astfel un cerc vicios.

Cauza formarii ticurilor

Cauza formarii unui tic este in general de natura nervoasa. De asemenea, in unele cazuri ticurile pot reprezenta si un efect secundar al altor boli precum ADHD sau autism. 

De aceea, daca ticurile persista si dupa o perioada de sase luni, este foarte importanta consultarea unui medic, pentru a stabili, daca este vorba de o tulburare psihica sau daca, de exemplu, balbaiala are motive neurologice. In cazul tulburarilor psihice sau neurologice, interventia terapeutica include terapia comportamentala si/sau terapia logopedica.

Orice persoana este intr-o permanenta adaptare la mediul in care traieste.

Adaptarea inseamna pastrarea integritatii organismului mereu amenintat de tot felul de stresori (fizici, psihici, chimici, biologici). Stresul reprezinta reactia noastra la schimbarile si presiunile la care este supusa viata noastra in fiecare zi, aparand atunci cand echilibrul dintre individ si mediul in care traieste este perturbat. Exista un stres bun, eustresul, care ne stimuleaza sa obtinem performante deosebite in activitate, dar exista si un stres negativ, distres, ce ne poate distruge intr-un final cariera, sanatatea, familia etc.

Modalitati de ameliorare

O modalitate importanta in combaterea ticurilor nervoase este reducerea nivelului de stres, adica distres. Elementul cel mai important este identificarea existentei factorilor de stres, a manifestarilor corelate cu stresul si apoi identificarea si aplicarea celor mai potrivite strategii de adaptare pentru persoana respectiva.
Exista numeroase moduri de a face fata stresului cotidian. Iata cateva sugestii si strategii eficiente in reducerea nivelului de stres:
– Managementul stresului: un program/ curs de management al stresului te invata cum sa gestionezi eficient situatiile care pot conduce sau au condus deja la aparitia stresului. Rolul managementului stresului este acela de a preveni aparitia stresului, dar si de a inlatura sau diminua efectele negative ale stresului cronic deja instalat.
– Exercitii de respiratie. Respiratia calma si profunda activeaza sistemul nervos parasimpatic, care ajuta la relaxarea corpului si la reducerea stresului. Inspira cu ochii inchisi si numarand in gand pana la patru, tine-ti respiratia pana la doi si expira pana la sase (4-2-6). Repeta acest exercitiu timp de 5 minute.

– Meditatia poate ajuta in calmarea mintii (monkey mind). Exista multe tipuri de meditatie, dar o metoda simpla este sa te concentrezi asupra respiratiei. Inchide ochii si sesizeaza in mod constient fluxul de aer din timpul inspiratiei si al expiratiei. Ramai astfel concentrat timp de 15-20 de minute.
– Yoga: Hatha Yoga, Vinyasa Yoga.
– Qigong: un sistem de practici complexe care, pe langa tehnici de miscare, respiratie si meditatie, are o provenienta legata de medicina si filozofia chineza si chiar arte martiale.
– Relaxarea musculara progresiva: o tehnica in care pe rand diferite grupe musculare se tensioneaza si apoi se relaxeaza.
– Sportul duce in mod foarte efectiv si natural la reducerea nivelului de cortizol (hormonul de stres).

– Muzica: muzica de relaxare poate ajuta la calmarea organismului si a mintii. Exista multe tipuri de muzica relaxanta, dar unele dintre cele mai bune sunt muzica clasica, sunetele naturii si muzica ambientala.
– Plimbarile in natura: de preferinta o plimbare prin parc sau in padure.

Iti doresc ca cea mai frumoasa zi din viata ta sa fie cea de zi cu zi!

Acest articol a fost scris de...