Copilul are tendinta de a copia stilul de viata al parintilor
De aceea consider ca avem datoria sa-l sustinem in ceea ce isi doreste, dar si sa-l ajutam sa-si gaseasca propriul drum. Ca parinti ii oferim posibilitatea sa incerce diverse activitati, chiar daca ulterior va renunta. Copilul nu va sti ce-i place daca nu-i oferim posibilitatea sa incerce mai multe lucruri. Asa cum nu va sti la ce este cu adevarat bun daca nu il incurajam in ceea ce alege. Da, va fi un drum lung, insa nu neaparat greu. Cateodata cel mic va sti din prima ca activitatea pe care o face ii aduce bucurie sau va trece prin cateva alte activitati pana isi va da seama.
In decursul anilor am trecut de la medic la pilot, de la fotbalist la soldat ori fermier. Singurul lucru pe care l-am putut face a fost sa accept „starile” si sa cumpar jucarii conform asteptarilor. La un moment dat va alege un drum, nu?
Nu am fost intotdeauna de acord, dar mi-am pastrat parerile pentru mine si l-am lasat sa experimenteze prin joaca.
Doar experimentand poate alege o activitate pe placul sau
Am o colectie impresionanta de mingi de fotbal, echipamente, care nu sunt intotdeauna folosite pe teren. De cele mai multe ori, baietelul meu le descopera doar in casa, asa ca m-am ales si cu diverse obiecte sparte. Riscul meseriei de parinte.
Totusi, chiar daca noi avem impresia ca cel mic trebuie sa invete, adevarul este ca si noi invatam odata cu el si ne adaptam in functie de dorintele lui. Involuntar in cele mai multe cazuri.
Imi doream sa practice un sport pentru ca este important in dezvoltarea copilului din punct de vedere psihic si fizic. Sporturile asistate de persoane specializate pot ajuta copiii sa creasca nu doar din punct de vedere fizic, ci le imbunatatesc si abilitatile cognitive.
In plus reprezinta o modalitate grozava de a socializa cu copii de varsta lor. De la fotbal pana la mersul pe role, de la inot pana la mersul pe jos, miscarea le ofera copiilor sansa de a se dezvolta armonios.
Practicat in echipa sau in cadru organizat, sportul ii ajuta pe copii sa lucreze usor impreuna cu ceilalti si sa inteleaga ce inseamna fair-play. In plus fata de beneficiile sale sociale, sportul este si o modalitate pentru copii de a se distra.
Pana la urma am ajuns la un punct comun
Am descoperit fotbalul din intamplare. La inceput am incercat altele, la „inspiratia” noastra de adulti: arte martiale – cel mic a considerat ca e prea agresiv; tenis de camp – plictisitor.
Abia apoi am ajuns la fotbal, un sport de echipa cu multa adrenalina atat pentru copil, cat si pentru parinti.
Astazi nu mai putem vorbi despre sport in curtea scolii sau in fata blocului. Este necesar un cadru organizat, gen club de fotbal in cazul meu. Insa alegerea este 100% a copilului: daca il place pe antrenor – ramane, daca nu – cauta scuze si renunta. Cum am vazut si mai sus.
A inceput activitatea sportiva la varsta de 6 ani si merge constant la antrenamente de doua-trei ori pe saptamana. Din punct de vedere fizic s-a dezvoltat armonios, ceea ce ii da multa incredere.
Acum are 12 ani si o imunitate foarte buna. Se imbolnaveste foarte rar si doar raceli usoare. Din punct de vedere emotional a reusit sa-si depaseasca timiditatea si sa fie mai deschis si indraznet. Participam la competitii nationale si internationale, traim impreuna cu intensitate maxima toate golurile.
Ne bucuram impreuna, plangem impreuna
Suntem implicati si noi, parintii, la fel de mult.
Cred cu tarie ca sportul dezvolta caractere frumoase si puternice in spiritul de competitie. Din acest punct de vedere, deprinderea de a face miscare in mod organizat si sustinut trebuie sa fie o componenta importanta a procesului de formare a oricarui copil.
In orice activitate exista perioade mai bune si mai putin bune. De aceea rolul nostru ca parinti este sa-i incurajam si sa le explicam ca performanta inseamna de fapt un lung sir de incercari, reusite si esecuri deopotriva.
Doar perseverand devii mai bun.
Tot mai mult este minimalizata importanta activitatilor sportive. Parintii isi doresc copii tot mai buni la matematica, informatica, pian, balet si limbi straine. Astfel uita cat de importanta este miscarea pentru sanatatea copilului, dar si faptul ca nu toti trebuie sa fie urmasii lui Grigore Moisil sau Albert Einstein.
Copilaria ar trebui sa insemne bucurie in toate: invatare, miscare, timp cu prietenii, sotii si genunchi juliti. Copiii au nevoie si de parinti dispusi sa accepte nevoile lor, cautarile de sine, precum si micile rebeliuni.
Parintii ar trebui sa isi aminteasca de propria lor copilarie si de dorinta arzatoare pe care o aveau de a fi iubiti, sprijiniti si incurajati sa isi dobandeasca propriile experiente de viata.
Acest articol a fost scris de...
