Nu m-as fi gandit niciodata ca tema stimei de sine va deveni din nou atat de importanta pentru mine dupa varsta de 40 de ani. Privind in urma, imaginea pe care o aveam despre mine a fost, ani de zile, puternic influentata de factori externi: asteptari sociale, performante profesionale, opiniile celorlalti. Credeam ca valoarea mea consta in ceea ce fac, nu in cine sunt. Astazi, dupa 40 de ani, vad lucrurile altfel. Si asta mi-a schimbat viata.
Ce este, de fapt, stima de sine?
Stima de sine este modul in care ma evaluez in interior – indiferent de realizari sau de validarea din partea altora. Este sentimentul profund ca sunt in regula ca om, cu toate calitatile si imperfectiunile mele. O stima de sine sanatoasa este ancorata in identitate, este stabila si greu de zdruncinat.
Anii 40+ - un punct de cotitura
Deceniul al patrulea al vietii este un moment de cotitura pentru toti oamenii. Si pentru mine a fost la fel. Primii ani au decurs „ca la carte“: studii, cariera, relatie, familie. Multe au mers bine, unele – nu. Dar catre mijlocul deceniului patru (la unii mai devreme, la altii mai tarziu) a aparut ceva nou in sufletul meu: o neliniste insotita de intrebari pe care nu mi le pusesem niciodata inainte. Cine sunt eu dincolo de roluri si asteptari? Ce imi doresc cu adevarat? Si mai ales, de ce am devenit asa de critica si severa cu mine insami? Dupa varsta de 40 de ani, multi dintre noi trec printr-o perioada de reflectie si reorganizare interioara. Am realizat ca ani la rand am functionat, insa m-am pierdut pe mine din vedere. Perioada de dupa 40 m-a fortat sa-mi reconsider viata. Nu dramatic, dar sincer. Si asta a fost bine asa.
Schimbarile care mi-au modelat stima de sine
Stima de sine poate fi influentata de mai multi factori – uneori latent, alteori prin momente-cheie.
Schimbari profesionale: A trebuit sa invat ca nu ma definesc doar prin jobul meu. In trecut, valoarea mea era strans legata de rezultate. Astazi ma respect mai mult ca oricand si pot spune, chiar si cand gresesc sau am nevoie de o mica pauza, ca valoarea mea ca om ramane neschimbata. Stagnarea in cariera spre sfarsitul anilor 40 m-au facut sa ma reorientez profesional, astfel ca, la varsta de 47 de ani ma hotarasem sa-mi urmez vocea interioara si am inceput un al doilea studiu, devenind ceea ce am vrut sa fiu dintotdeauna: psiholog. (Am dat pret acestei informatii pentru a te face sa realizezi ca niciodata nu este prea tarziu sa faci sau sa devii ceea ce vrei cu adevarat! Daca am reusit eu, poti si tu! Trebuie doar sa fii convins ca a sosit momentul sa actionezi).
Schimbari in relatie: Am inceput sa privesc altfel prieteniile si parteneriatele – nu dupa cat de frumos trebuie sa ma port, ci dupa cat de autentica pot fi. Nu a fost mereu comod, dar a fost eliberator.
Schimbari in familie: Relatiile din cadrul familiei se schimba, apar noi modele de viata. De exemplu, copiii devin adulti, pleaca de acasa si isi traiesc propria viata. Unii parinti se simt „goi“ sau pierduti cand rolul lor se schimba. Si oricat de greu ni s-ar parea, trebuie sa acceptam situatia, deoarece asa e corect, acesta este rostul fiecaruia din noi cand devenim adulti, sa fim independenti. Considera acest moment ca si un inceput pentru a-ti redescoperi propriile dorinte si interese.
Schimbari fizice: Dupa varsta de 40 de ani corpul se schimba, ceea ce este inevitabil. Semnele inaintarii in varsta, eventual probleme mai mici sau mai mari de sanatate, lipsa de energie pot influenta imaginea si perceptia corporala. Incearca sa nu „te lupti“ cu aceste schimbari, ci sa le accepti si sa le integrezi in noua imagine a ta despre tine. Fa ceea ce-ti face bine, pentru a te simti bine – fizic si psihic.
Ce am invatat
Poate cea mai importanta lectie este ca stima mea de sine nu depinde atat de mult de parerea altora. In trecut, imi luam reperele din exterior. Astazi simt mai clar ce conteaza cu adevarat pentru mine si asta imi ofera stabilitate interioara. Stima mea de sine vine din interior – din experientele mele, din convingerile mele (multe dintre ele re-formulate!), din capacitatea de a fi impacata cu mine, chiar daca nu pare a fi totul perfect.
Am invatat sa fiu mai blanda si mai indulgenta cu mine insami. Nu din comoditate, ci din respect. Am inceput sa accept slabiciuni, sa recunosc greseli si sa renunt la nevoia de a demonstra mereu ceva. Nu este intotdeauna usor, dar e viata mea reala. Desigur, au existat provocari, regrese si momente dificile in viata mea. Au existat situatii in care m-am adaptat prea mult si nu mi-am recunoscut adevarata valoare. Dar astazi stiu ca stima de sine creste odata cu noi, daca ii dam voie. Astfel ca, imi ofer apreciere si pentru reusitele mici. Nu din narcisism, ci pentru ca ma ajuta sa-mi schimb perspectiva asupra propriei valori.
Oportunitati pentru consolidarea stimei de sine
Nu am o reteta universala, dar cateva lucruri m-au ajutat:
- Reflectia: Imi iau in mod constient timp sa ma ascult, ceea ce ma ajuta sa raman conectata la mine insami. Sunt recunoscatoare pentru tot ceea ce mi-a dat viata si savurez momentele traite impreuna cu cei dragi.
- Stabilirea limitelor: Spun mai des „nu“. Nu trebuie sa fiu peste tot, nici sa plac tuturor. „Nu.“ – este o propozitie completa si nu necesita explicatii.
- Intarirea autoacceptarii: Aprecierea propriei vieti si evaluarea realista a propriei persoane sunt factori semnificativi. Schimbarile fizice si familiale fac parte din viata si este esential sa accepti aceste schimbari ca parte naturala a vietii. Incearca sa pui mai mult accent pe un sentiment placut si mai putin pe riduri.
- Redefinirea obiectivelor: Ce imi doresc cu adevarat acum? Reorientarea poate aduce motivatie, stima de sine si te poate energiza.
Dupa varsta de 40 de ani este ca si cum m-as fi redescoperit pe mine insami, realizand ca ma cunosc mult mai bine, ca sunt mai calma, mai clara si mai curajoasa. Stiu ca nu sunt perfecta, dar stiu ca ceea ce sunt – este suficient pentru viata mea.
Iti doresc ca cea mai frumoasa zi din viata ta sa fie cea de zi cu zi!
Acest articol a fost scris de...
Emese Weber
consilier psihologic
Emese Weber, Master of Science, a studiat psihologia industriala si a comunicarii la Viena, si traieste de peste 25 de ani in Germania. Lucreaza in particular ca si consilier psihologic. Este casatorita si, datorita familiei patchwork, are patru copii adulti. Pasiunile ei sunt cititul, opera, teatrul si plimbarile lungi prin natura.
