Flora intestinala joaca un rol esential in digestia alimentelor, in intestin are loc cea mai mare parte a acestui proces. Atunci cand flora este dezechilibrata, descompunerea lor nu se mai face eficient, ceea ce duce la acumularea unor substante, care atrag apa in intestin si provoaca balonare si diaree.
Dezechilibrul florei intestinale favorizeaza cresterea bacteriilor patogene care provoaca inflamatie in mucoasa intestinala. Aceasta poate duce la sindromul intestinului permeabil, in care peretele intestinal devine mai permisiv, astfel incat toxinele sau particule nedigerate ajung in sange.
Bacteriile fermenteaza si produc o cantitate crescuta de gaze, cum ar fi: metanul, hidrogenul si dioxidul de carbon, ceea ce duce la balonare si disconfort.
Disbioza afecteaza si motilitatea intestinala, care poatre duce la constipatie sau diaree. Constipatia este una din problemele majore ale secolului XXI si este cauzata de hipodinamism, aportul insuficient de apa si fibre. Materiile fecale ajung sa stea cateva zile in intestin in mediul cald, toxinele se inmultesc si ajung in circulatie intoxicand tot organismul.
Halena un semn al disbiozei intestinale?
In disbioza intestinala digestia anumitor alimente, in special a carbohidratilor si proteinelor, devine ineficienta. Acest lucru duce la acumularea de substante nefermentate in intestin, care sunt descompuse de bacterii in compusi gazosi, precum:
– Sulfura de hidrogen
– Metan
– Amoniac
Ei pot fi absorbiti in sange, transportati catre plamani si eliberati prin expiratie, ducand la aparitia halenei (respiratia urat mirositoare). Bacteriile care produc hidrogen sau metan cresc disconfortul intestinal, care este perceput sub forma de greata.
Legatura dintre reflux si sanatatea microbiomului
Cand microbiomul este dezechilibrat, tranzitul alimentar poate fi mai lent, favorizand refluxul. Acidul gastric ajunge in esofag, provocand arsuri si, uneori, greata. Totodata, disbioza poate stimula fermentatia excesiva a alimentelor, ducand la acumularea gazelor in stomac, ceea ce creste presiunea si agraveaza refluxul. Din cauza gazelor se deschide sfincterul dintre esofag si stomac si bolul alimentar se intoarce inapoi.
Refluxul gastroesofagian, poate cauza halena prin regurgitarea acidului gastric sau a alimentelor partial digerate in esofag si, uneori, pana in cavitatea bucala. Acidul si enzimele digestive, impreuna cu mirosurile neplacute ale alimentelor nedigerate, pot cauza respiratia urat mirositoare.
Suprapopularea bacteriana a intestinului subtire este afectiunea in care bacteriile din intestinul gros migreaza in intestinul subtire, (unde nu ar trebui sa fie prezente in cantitati mari). Aceste bacterii produc gaze si toxine prin fermentarea alimentelor care nu sunt complet digerate. Aceste gaze, impreuna cu substantele toxice, pot provoca balonare, diaree, halena, prin acelasi mecanism de absorbtie a compusilor mirositori in sange si eliminarea lor prin plamani.
Flora intestinala influenteaza nu doar digestia, ci si sanatatea generala a organismului, inclusiv a cavitatii bucale. Dezechilibrul florei intestinale poate duce la inflamatie cronica, care poate afecta sanatatea gingiilor si a dintilor, favorizand aparitia bacteriilor orale care cauzeaza halena.
Senzatia de arsuri in stomac (arsuri gastrice) si greata pot fi semne ale unui dezechilibru in microbiomul intestinal.
Un microbiom dezechilibrat poate afecta productia de acid gastric, atat cantitatea, cat si pH-ul acestuia. Acest lucru poate duce la arsuri in stomac si greata prin:
– Hipersecretie de acid gastric
Unele bacterii intestinale pot stimula productia excesiva de acid, care poate irita mucoasa stomacului si esofagului, ducand la arsuri.
– Hiposecretie de acid gastric.
Pe de alta parte, un dezechilibru poate reduce secretia de acid gastric, afectand digestia alimentelor, ceea ce poate duce la acumularea acestora in stomac si la simptome de greata. Acidul clorhidric are functia de dezinfectie a alimentelor, lipsa lui favorizeaza cresterea unor agenti patogeni, care agraveaza simptomele.
Un microbiom sanatos are rolul de a mentine o bariera intestinala intacta si de a reduce inflamatia. In disbioza, cresterea bacteriilor patogene duce la inflamarea mucoasei gastrice si intestinale. Inflamatia stomacului (gastrita) poate provoca atat arsuri, acidul gastric devine iritant pentru mucoasa inflamata. Inflamatia perturba procesul de vindecare a tesuturilor afectate si se produce un cerc vicios.
De ce apar aftele bucale?
Exista o legatura intre microbiota intestinala si imunitatea locala si sistemica.
Aftele bucale, acele ulceratii dureroase care apar pe mucoasa cavitatii bucale, pot avea o legatura indirecta cu dezechilibrul florei intestinale (disbioza).
Microbiomul intestinal are un rol esential in reglarea sistemului imunitar, el mentine un echilibru intre raspunsurile imunitare si inflamatie. Cand acest echilibru este perturbat, sistemul imunitar poate deveni hiperactiv sau, dimpotriva, insuficient de reactiv. In acest caz el duce la aparitia infectiilor la nivelul mucoaselor, inclusiv in cavitatea bucala, favorizand astfel aparitia aftelor.
De exemplu, un dezechilibru intre bacteriile benefice si fungii din intestin poate duce la cresterea excesiva a ciupercilor din genul Candida, atat in intestin, cat si in gura. Infectia cu Candida poate irita mucoasa bucala si poate fi un factor declansator al aftelor.
Mai mult, disbioza afecteaza absorbtia corecta a nutrientilor, ceea ce duce la deficiente de vitamine si minerale esentiale.
Vitaminele din complexul B (in special B12, B9 – acidul folic), fierul, Vitamina D si zincul joaca un rol important in sanatatea mucoasei bucale si in mentinerea unui sistem imunitar puternic.
Stresul este un factor binecunoscut care agraveaza sau declanseaza episoade de afte, iar un microbiom dezechilibrat poate accentua raspunsul organismului la stres, datorita axei dintre intestin si creier. In acelasi timp, stresul afecteaza si compozitia florei intestinale, creand un cerc vicios.
Antibioticele, folosite mult mai des decat ar fi necesar, afecteaza atat flora intestinala, cat si bucala. Dupa o cura de antibiotice, bacteriile benefice sunt reduse, ceea ce duce la aparitia infectiilor fungice, care duc la aparitia aftelor.
Cum ne influenteaza microbiomul sanatatea sistemului urinar?
Dezechilibrul florei intestinale (disbioza) poate influenta negativ sistemul urinar prin mai multe mecanisme. Desi tractul urinar si intestinul sunt doua sisteme separate, ele sunt conectate atat prin proximitate anatomica, cat si prin influentele sistemului imunitar si prin transferul de bacterii intre aceste sisteme. 80% din femei sufera de infectii urinare recurente si fac abuz de antibiotice. Tractul urinar al femeilor este mai predispus la infectii fiindca este mai scurt.
Suprautilizarea antibioticelor, deshidratarea, consumul de zahar sunt cele mai importante cauze ale infectiilor urinare fiindca afecteaza si microbiomul nostru.
Flora intestinala dezechilibrata poate favoriza dezvoltarea bacteriilor patogene in intestin, care pot migra catre tractul urinar. Acest lucru se intampla mai frecvent la femei din cauza proximitatii anatomice dintre anus si uretra. Bacterii precum Escherichia coli, care fac parte din flora intestinala normala, pot deveni patogene si cauzeaza infectii ale tractului urinar odata ce patrund in uretra si ajung in vezica.
E. coli este responsabila pentru aproximativ 70-90% dintre infectiile tractului urinar. Bacteriile patogene migreaza usor, determina infectii si simptome precum durere, arsura la urinare, senzatie de urinare frecventa si disconfort in zona vezicii.
Similar cu intestinul, tractul urinar are propriul microbiom. Un microbiom intestinal sanatos contribuie la mentinerea unui echilibru bacterian la nivelul tractului urinar prin reglarea pH-ului si prevenirea cresterii bacteriilor patogene. In cazul disbiozei intestinale, pH-ul tractului urinar poate deveni mai favorabil pentru dezvoltarea bacteriilor daunatoare, fiindca se modifica aciditatea urinei. Aceasta duce la infectii cronice sau precum cistita, o afectiune care cauzeaza dureri pelvine cronice si disconfort urinar.
Exista o corelatie bine documentata intre sindromul intestinului iritabil si incidenta crescuta a cistitei, ceea ce ne confirma inca o data legatura dintre aceste doua sisteme.
Mentinerea unui microbiom intestinal sanatos, prin alimentatie echilibrata, probiotice, prebiotice si gestionarea stresului ajuta la prevenirea tuturor problemelor care ne determina sa avem o calitate a vietii mult mai scazuta. Nu ignoranti aceste simptome, ascultati-va organismul si incercati sa preveniti aceste patologii prin sustinerea microbiomului si a imunitatii.
Va recomand produsul ProbioBalance de la Calivita.
ProbioBalance este un produs simbiotic care contine trei specii de probiotice si prebiotice.
Probioticele sunt microorganisme benefice care alcatuiesc microflora intestinului nostru. Prebioticele nu sunt bacterii, ci hrana probioticelor.
O singura tableta de ProbioBalance contine 4 miliarde de germeni (prezenti in mod natural si in organismul uman).
Se recomanda sa il utilizati in special in timpul si dupa tratamentul cu antibiotice;
Forma de prezentare este de tablete masticabile cu un gust foarte placut, de aceea se poate administra si copiilor.
Acest articol a fost scris de...
