Dermatita de contact, ce poate fi iritativa sau alergica. Se datoreaza contactului direct cu un agent cauzator. Ea are forme variabile si se caracterizeaza printr-o eruptie rosiatica, veziculoasa, uscata, cu scuame si fisuri.
Psoriazisul, o boala despre care, cu siguranta, cu totii am auzit, este tot o forma inflamatorie, autoimuna, caracterizata (in forma cea mai comuna- de psoriazis vulgar/in placi) de placi bine delimitate. Acestea sunt mai mari de 3 cm, eritematoase, acoperite de scuame groase, argintii, uneori pruriginoase.
Dermatita atopica (eczema atopica) este cea mai comuna boala inflamatorie a pielii, afectand milioane de oameni la nivel global. De la copii mici la adulti in varsta, ce poate ajunge pana la forme severe, care afecteaza intens calitatea vietii. Ea se caracterizeaza printr-o eruptie roz-rosiatica (eritematoasa) cu vezicule sau bule, intens pruriginoasa, acoperita de scuame fine in suprafata sau cruste prin exsudarea lichidului vezicular.
Intelegerea dermatitei atopice
In forma cronica a bolii, zonele afectate se lichenifica. Adica se ingroasa si prezinta scuame si chiar fisuri. Pielea devine sensibila din cauza scarpinatului excesiv si pot aparea hiperpigmentari.
Despre aceasta eczema voi detalia in randurile de mai jos, pentru o intelegere mai ampla a legaturii dintre dermatita atopica si microbiomul intestinal.
Cauzele concrete ale dermatitei atopice nu sunt pe deplin intelese. Este descrisa o predispozitie genetica la atopie (persoanele cu astm/ rinita alergica), asociata cu factori de mediu si cu afectarea functiei de bariera a pielii ce o predispune la uscaciune si pierderea capacitatii de protectie la infectii, alergeni, iritanti.
De interes in ultimii ani a devenit implicarea microbiomului pielii, dar si a celui intestinal, in patogeneza dermatitei atopice. Ceea ce a starnit cercetari intense in acest sens, mai ales legate de un potential efect al probioticelor in tratamentul bolii.
Microbiomul reprezinta totalitatea populatiei microorganismelor din interiorul si la suprafata corpului. Sunt responsabile de o multitudine de roluri, cele mai importante fiind distrugerea bacteriilor rele si sustinerea raspunsului imun. Microbiomul pielii este strans corelat cu cel intestinal, ceea ce inseamna ca modificarile microbiomului pielii sunt influentate de bacteriile care traiesc in tractul digestiv.
Legatura dintre microbiom si imunitate
Modificarile in compozitia si functia acestor microorganisme, care traiesc in mod normal in mai multe sisteme de organe din corp, induc schimbari ale raspunsului imun. Inclusiv pe cele responsabile de producerea unor boli ale pielii, cum ar fi dermatita atopica, avand impact in dezvoltarea procesului inflamator.
Se pare ca interactiunea timpurie intre microbiom si raspunsul imun intarzie dezvoltarea bolilor de natura atopica. Astfel, este extrem de important sa intelegem aceasta legatura atat in ceea ce priveste patogenia bolii, cat si abordarea complexa a tratamentului.
Pentru a explica mai bine acest fapt, se da exemplul copiilor diagnosticati cu dermatita atopica, la care se presupun caracteristici distincte ale florei intestinale, probabil corelata cu utilizarea nejudicioasa sau in exces a antibioticelor, alaptarea la san versus laptele artificial, dieta materna pe parcursul alaptarii in primele luni de viata, nasterea naturala sau prin cezariana. Unii dintre acesti factori perturba diversitatea si compozitia normala a mircobiomului si, prin urmare, reactia sistemului imunitar.
O microflora intestinala anormala precede debutul unei atopii, dar este legata si de alte probleme de sanatate: diareea, constipatia, obezitatea si chiar depresia.
Studiile efectuate pentru demonstrarea acestei legaturi au aratat ca, la persoanele cu dermatita atopica, comparativ cu indivizii sanatosi, diversitatea microbiana a fost scazuta, fiind reduse speciile bune, cum ar fi Lactobacillus si Bifidobacterium, in contrast cu cele daunatoare, Escherichia coli, Clostridium difficile si Staphylococcus aureus, care au fost, in schimb, ridicate.
Axa „intestin-piele”
Colonizarea si alterarea microbiana intestinala au fost demonstrate inainte de orice manifestari clinice ale eczemei atopice inca din primele luni de viata, indicand disbioza intestinala drept una dintre cauzele de aparitie si dezvoltare a dermatitei atopice.
Axa „intestin-piele” a fost propusa si este recunoscuta ca o noua tinta pentru prevenirea si tratarea dermatitei atopice. Intestinul si pielea au cateva caracteristici similare, facand parte din sistemul imunitar si endocrin. Amandoua au contact in mod direct cu antigenele din mediu, bacteriile comensale si agentii patogeni. Dezvoltarea bolilor intestinale este in mod obisnuit insotita de manifestari cutanate, ceea ce denota faptul ca afectarea unuia dintre cele 2 sisteme poate altera si functia celuilalt.
Prin urmare, tintirea modificarilor microbiene intestinale poate fi o alternativa pentru reglarea raspunsurilor imune si ameliorarea sanatatii cutanate la pacientii cu eczema atopica. Probioticele si/sau prebioticele, ca regulator comun pentru microbiota intestinala, au fost folosite pentru a atenua simptomele clinice dermatitei atopice, contribuind la diversificarea mediului microbian din tractul digestiv si relatia cu echilibrul raspunsului imun si activitatea metabolica. Studiile arata ca suplimentele probiotice pot fi o alternativa in preventia si tratamentul acestei patologii.
Dar ce sunt probioticele?
Ei bine, acestea sunt microorganisme vii, care ajuta in reglarea echilibrului microbiomului, au efect pozitiv asupra imunitatii, rol antioxidant si antibacterian, fiind utilizate pe scara larga in prevenirea si tratamentul bolilor alergice si a unor reactii inflamatorii.
Modul in care acestea sunt direct corelate cu raspunsul imun este prin reglarea echilibrului anumitor subtipuri de limfocite, ajutand totodata si la dezvoltarea tolerantei imune.
S-a descoperit ca probioticele orale pot reduce colonizarea anormala cu Staphylococcus aureus si alte bacterii, pot restabili diversitatea microbiomului, pot ajuta la refacerea functiei de bariera intestinala si pot atenua simptomele clinice ale dermatitei atopice, imbunatatind calitatea vietii acestor pacienti.
In studii, s-a descoperit ca pacientii pediatrici de peste 1 an, suferind de dermatita atopica, au raspuns mai bine la probioticele orale, eficacitatea fiind mai mare in cazurile moderat-severe decat in cele usoare.
Este important sa mentionez aici ca preparatele cu mai multe tulpini, (mai ales cele care contin lactobacili si bifidobacterii) au un efect terapeutic mai bun decat un preparat cu o singura tulpina.
Asadar, efectul probioticelor in tratamentul dermatitei atopice depinde de tipurile de tulpini continute, durata si momentul administrarii, dar si de doza.
Probioticele contribuie la
-reducerea inflamatiei prin reducerea citokinelor proinflamatorii
-prin efectul lor asupra imunitatii, ele scad susceptibilitatea la factorii inflamatori si alergici (scad raspunsul alergic), care moduleaza axa intestin-piele. Probioticele moduleaza, de asemenea, functia creierului, inclusiv raspunsul la stres pe axa intestin-creier.
-imbunatatirea functiei barierei cutanate- la persoanele cu dermatita atopica, subtipul de limfocite Th2 este predominant fata de Th1, rezultand un dezechilibru intre aceste 2 subtipuri fata de normal. Acest lucru duce la defecte in structura filagrinei (o proteina din epiderm), afectand bariera cutanata, cu scaderea protectiei fata de patogeni si alergeni.
-tot din studii aflam faptul ca administrarea probioticelor la femeile gravide si la nou-nascuti poate reduce riscul de eczema, prevenind bolile alergice.
Desi a fost un articol lung si stufos, plin de informatii in termeni medicali, as vrea sa las in incheiere o recomandare de probiotice de la Calivita, asa cum v-am obisnuit. Este vorba despre Probiobalance, tablete masticabile ce contin 4 miliarde de UFC (unitati formatoare de colonii) ce ajuta la restabilirea echilibrului benefic si natural al florei intestinale atat in cazul adultilor, cat si in cel al copiilor. Bineinteles, trebuie sa aduc in atentie faptul ca acest produs contine tipurile de microorganisme despre care am discutat mai sus ca au efect terapeutic superior (Lactobacillus rhamnosus, Bifidobacterium longum, Lactobacillus acidophilus)
Probiobalance contine si prebiotice, adica niste substante care promoveaza cresterea bacteriilor sanatoase (dezvoltarea probioticelor). Un alt aspect este acela ca, pe langa toate efectele discutate mai sus, ele au si rolul de a diminua disconfortul abdominal (balonare, dureri abdominale, diaree sau constipatie).
Bibliografie
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC6021588/https://bmcpediatr.biomedcentral.com/articles/10.1186/s12887-022-03390-3https://www.frontiersin.org/articles/10.3389/fimmu.2021.720393/fullhttps://www.mdpi.com/2227-9032/11/5/766https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC6639913/https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC9386980/
Acest articol a fost scris de...
