Traim intr-o societate in care, pentru multi dintre noi, stima de sine se bazeaza pe realizarile si succesele profesionale.
Daca nemultumirea se instaleaza in mediul profesional, aceasta poate deveni cu timpul o problema.
Relatiile de familie stabile si contactele sociale bune pot compensa temporar efectele negative, dar daca nu se schimba ceva, frustrarea va creste din ce in ce mai mult. Ajungand astfel, candva, la resenteism. Acesta este un sentiment ostil fata de locul de munca, provocat de o nemultumire mai veche.
Acest sentiment poate fi declansat de o varietate de factori, cum ar fi lipsa de respect din partea colegilor sau a superiorilor, distribuirea inechitabila a sarcinilor de munca, salarii insuficiente sau lipsa de oportunitati de dezvoltare profesionala.
Resentimentul poate duce la o diminuare a productivitatii, absenteism si chiar la pierderea locului de munca.
Contextul social la locul de munca este un factor important
Foarte putini dintre noi au privilegiul de a avea un loc de munca de vis. Care sa-ti placa din toate punctele de vedere si sa te implineasca financiar. Insa un lucru este sigur.
Un context social necorespunzator la locul de munca poate avea efecte negative pe plan psihologic, fizic si social, precum stresul cronic, epuizarea fizica si/sau mentala si chiar depresia.
Angajatii sunt confruntati cu stresul cand solicitarile sunt prea mari, depasindu-le capacitatea de adaptare. Pe langa probleme de sanatate psihica, cei care se confrunta cu un stres prelungit pot dezvolta ulterior probleme grave de sanatate fizica, ca de exemplu afectiuni musculo-scheletice sau cardiovasculare.
La nivelul organizatiei, printre conditiile care determina riscuri psihosociale, se numara: nesiguranta locului de munca, volumul exagerat de sarcini, lipsa de implicare in luarea deciziilor care afecteaza oamenii cu care lucreaza, schimbarile organizatorice gestionate necorespunzator, comunicarea ineficienta.
O modalitate eficace de a iesi dintr-o situatie incomoda, mai ales de natura emotionala, este in primul rand disponibilitatea de a constientiza situatia.
Inceteaza sa iei lucrurile la mod personal. Mai degraba incearca sa-ti procesezi sentimentele, sa le clasifici, sa le pui in relatie cu tine, cu mediul inconjurator si cu situatia in sine.
Gandirea si sentimentele se influenteaza reciproc. Gandirea ne determina sentimentele, iar sentimentele ne patrund in gandire.
Pune-te pe tine pe primul loc
Astfel ca, daca reusesti sa dezvolti o perspectiva noua asupra situatiei, acest lucru te poate ajuta in reducerea stresului experimentat.
Dar dincolo de ceea ce se intampla in interiorul tau, e necesar sa si actionezi.
Dezvolta o strategie eficace si prezint-o conducerii. O caracteristica esentiala a liderilor buni este implicarea in luarea deciziilor care afecteaza direct oamenii cu care lucreaza.
Managerii sunt persoane cheie in imbunatatirea conditiilor de munca. Ei decid asupra schimbarilor la locul de munca si mediul de lucru. Prin urmare, ei sunt cei care influenteaza direct sanatatea subordonatilor. Insa, daca toate eforturile tale de a schimba ceva sunt ignorate, renunta la jobul nociv.
Sigur ca nu este un pas usor. Presupune mari eforturi si implica riscuri, dar pentru sanatatea ta este necesar ca la un moment dat sa te desparti atat de locul de munca, cat si de seful toxic.
Epuizarea psihica poate fi un semn de intoxicatie emotionala. Stim cu totii ca sentimentele pot fi incredibil de coplesitoare, desigur, doar daca le acceptam cu adevarat.
Si cu siguranta ar trebui sa le admiti, deoarece suprimarea sentimentelor nu face decat sa agraveze situatia.
Lipsa recunoasterii profesionale duce la quiet quitting
Este posibil ca in trecut sa fi depus eforturi mari pentru indeplinirea cerintelor de munca, dar ai experimentat in mod repetat o lipsa reala de recunoastere.
Se poate ca acest lucru sa te fi demotivat atat de tare, incat comportamentul tau s-a transformat in quiet quitting.
Acest termen nu provine din cercetarea psihologica, ci reprezinta un fenomen psihologic. Descrie angajatii care indeplinesc cerintele minime ale postului, dar care nu se identifica cu organizatia si cu sarcinile profesionale. Care nu depun mai mult efort decat este absolut necesar si care nu iau niciun fel de initiativa.
Dincolo de locul de munca, in ultima vreme, termenul de quiet quitting este aplicat si in legatura cu o casnicie sau in relatiile personale.
Quiet quitting este un semn ca un angajat nu este multumit la locul de munca si ca este extenuat.
Aceasta atitudine il ajuta pe angajat la atenuarea stresului, deci pentru el inseamna un efort constient de a-si mentine bunastarea fizica si psihica. Acest fenomen poate aparea si in cazul in care angajatul este pe puctul de a-si schimba locul de munca si se afla in perioada de preaviz. Exista multe motive care pot duce la quiet quitting. Unul dintre ele este acela ca multi oameni vor sa-si recupereze echilibrul dintre munca si viata personala (work-life-balance). La fel de important este si faptul ca multi angajati se folosesc de quiet quitting ca de un fel de strategie coping, pe care o adopta pentru a se proteja de suprasolicitare si pentru a face fata stresului.
Echilibrul dintre viata personala si cea profesionala
In cazul in care te afli in una din cele doua situatii descrise, incearca sa gasesti o solutie acceptabila. Chiar daca nu poti schimba de pe o zi pe alta tot ceea ce te deranjeaza, poate reusesti sa faci o mica schimbare. O schimbare care sa imbunatateasca circumstantele.
Straduieste-te sa gasesti echilibrul necesar intre viata profesionala si cea personala, asigurandu-te ca munca nu predomina tot timpul si nu te costa toata energia disponibila. Iar daca ai un loc de munca care nu armonizeaza nici cu abilitatile si nici cu nevoile tale, poate e timpul sa-ti redefinesti obiectivele vietii profesionale.
Iti doresc ca cea mai frumoasa zi din viata ta sa fie cea de zi cu zi!
Acest articol a fost scris de...
