Ce s-a schimbat insa in ultimii ani?
In psihologie spunem ca fiecare lucru pe care il facem poate fi inteles prin prisma experientelor acumulate de-a lungul vietii noastre.
Predictibilitatea a fost stearsa putin de pe harta programului nostru zilnic.
Rutina a devenit privita ca un factor desuet, care ne impiedica in a avea un traseu spontan. Care a venit adeseori pusa in acelasi chenar cu frica. Mai mult decat atat, mediul in care ne desfasuram activitatea si viata de zi cu zi are alte caracteristici fata de mediul de acum 10-20-30 de ani.
Acesta a devenit volatil, nesigur, complex, ambiguu.
Odata cu aceste noi trasaturi, a crescut nivelul de anxietate. Odata cu acest nivel de anxietate a crescut si nevoia de control.
Practic, de a aduce si mai multa predictibilitate intr-un context in care aceasta nu prea are sanse sa apara in mod firesc. De ce se intampla acest lucru?
Pentru ca mintea umana nu s-a dezvoltat si nu a evoluat fara provocari, iar provocarile nu apar in contexte de predictibilitate, ci dimpotriva.
La fel ca orice lucru din existenta noastra, si acesta are (cel putin) doua fatete.
Predictibilitatea este un lucru util care ne ofera siguranta cum este, in acelasi timp, ceva ce ne opreste din crestere si dezvoltare. Iar sistemul nostru nervos are nevoie de ambele contexte. Important este sa stim cum jonglam intre ele si care sunt contextele potrivite in care sa ne folosim de unul sau de altul.
E minunata predictibilitatea si rutina pe care ea o aduce in mintea noastra, insa cum ne raportam la nou?
Avem in viata noastra de parcurs mai multe etape. Si ma gandesc acum la reconversia profesionala. Aceasta poate aparea atunci cand intram pe baricade la un job serios. Dupa ce poate am jonglat in studentie pe mai multe fronturi.
Poate aparea cand schimbam primul loc de munca serios cu un altul care ne ofera o noua pozitie intr-un nou mediu.
Este posibil sa apara dupa un concediu de crestere a copilului. Dupa o perioada in care ne-am indepartat fizic si mental de ceea ce faceam la serviciu inainte de maternitate, acum ne dorim sa facem lucrurile diferit.
Poate aparea dupa ce trecem printr-o boala si ne dam seama ca rolul nostru pe acest pamant poate fi altul decat cel pe care ni l-am asumat de-a lungul unor ani.
Sau mai exista posibilitatea sa consideram ca a venit „momentul potrivit” pentru o schimbare. Caci, in functie de activitatile pe care le avem, percepem diferit trecerea si insemnatatea timpului.
Reconversia profesionala - disconfort versus progres
Poate va intrebati, si voi, la o cotitura a vietii voastre, ce avem de facut cand apare o astfel de schimbare? Cum ne adaptam ei si cum o aducem in viata noastra in mod legitim?
Categoric, a invata sa experimentam lucruri noi vine cu un disconfort. Daca nevoia noastra este de control, cu atat mai mult nu ne prea place sa traim lucruri noi.
Pe de alta parte, atunci cand vorbim despre crestere, vorbim si despre a ne muta dinspre siguranta inspre explorare. Tocmai asta ni se pare fascinant. Ne duce cu gandul la faptul ca merita sa facem schimbari, mai concret, in cazul acesta, schimbari profesionale.
Dar asta nu inseamna ca fiecare dintre noi trece prin acelasi proces al schimbarii.
Pana la urma, cat de plictisitor ar fi sa fim cu totii la fel! Tocmai asta este important sa tinem minte. Acceptarea diferentelor ne provoaca la a face un bun management impredictibilitatii. Pentru ca suntem diferiti, ajungem sa simtim diferit si, in consecinta, reactionam diferit in aceeasi situatie.
Entuziasmul inceputului aduce noi si noi sperante
Ne fascineaza noutatea. Ulterior, putem sa ne simtim impovarati, fie in procesul de adaptare, fie dupa ce iesim din el.
In al doilea rand, noutatea in viata noastra ne da posibilitatea sa ne gandim la progres.
A alege un lucru nou ne pune fata in fata cu situatii carora invatam sa le facem fata. Uneori mai bine, alteori mai putin bine, atat cat putem face noi in momentul in care ne lovim de ele. Si cat de bine ne simtim cand vedem ca trec si emotiile mai intense, neasteptate, pe care reusim sa le gestionam!
Astfel, si in punctul in care ne dorim o schimbare profesionala, neprevazutul are un rol important. Viata aduce pe langa lucrurile carora le cunoastem traseul si adaptarea la situatii noi, cand fiecare avem abilitatile si tehnicile personale pentru a ne raporta la ea.
Ce mai este important in tot acest proces?
Sa ne dam timp sa ne adaptam. Sa ne luam energia din lucrurile care ne aduc placere.
Sa ne ingrijim, sa facem o cura de vitamine, dupa ce ne-am facut un set de analize.
Sa dedicam mai mult timp nu doar noutatii din viata noastra, ci si lucrurilor care au ramas la fel.
Este important acest ”enjoy life” pe care il puncteaza atat de bine prietenii nostri de la Calivita in momente in care avem nevoie sa ne amintim ca viata merita sa aiba atentia cuvenita.
Sa ne reamintim ca dupa o reconversie profesionala, timpul nu sta in loc. Are menirea de a ne oferi o ciclicitate a predictibilitatii, a rutinei, dar si a neprevazutului. Acestea pot aparea constant pe parcursul a 8 ore de munca si dupa ce inchei de citit un articol care vrea sa iti aminteasca de importanta starii de bine.
Starii tale de bine, inainte de toate.
Acest articol a fost scris de...
