1 Martie. Ziua Martisorului
Martisorul se daruia copiilor dis de dimineata, inainte de rasaritul soarelui. Se spunea ca cei care poarta martisorul vor fi sanatosi si frumosi ca florile, bogati, norocosi si feriti de boli. Fetele care isi puneau martisorul la gat sau la mana si il purtau toata luna lui martie aveau sa fie curate si rumene la fata intreaga vara. Confectionate din canepa sau lana, iar mai tarziu, din bumbac sau matase, cele doua fire, alb si rosu formau, innodate, un snur de care se legau monede de aur, argint sau bronz. Dar si fire de iarba, muguri sau flori.
Martisorul este strans legat de data de 1 martie, cea dintai zi din ciclul de noua zile cunoscut drept „babele” sau „zilele babelor”. Adica perioada de prognoze meteorologice in care se considera ca fiecare persoana poate afla cum ii va merge in anul care urmeaza, in functie de cat de frumoasa este ziua aleasa. Totodata, 1 martie este, dupa calendarul crestin, ziua mucenitei Evdochia, devenita in folclor Baba Dochia.
Legenda Martisorului si Baba Dochia
Si totusi, care este legatura dintre legenda martisorului si Baba Dochia? Exista mai multe legende ale martisorului, iar una dintre ele este legata de cea a Babei Dochia. Se spune ca Baba Dochia avea o fiica vitrega pe care nu o indragea deloc si pe care o punea la cele mai grele munci. Intr-o zi de geroasa iarna, baba o trimise la rau sa spele hainele. Cum nu reusea sa scoata murdaria din ele, in apa rece, fata incepu sa planga cu lacrimi amare.
Si cum bocea ea, cu degetele inghetate, aparu un barbat chipes, pe nume Martisor, care o intreba de ce plange. Fata ii povesti ce s-a intamplat, iar Martisor ii oferi o floare cu petale rosii si albe. Indemnand-o sa mai scufunde o data vesmintele in apa si sa se intoarca acasa.
Cand ajunse fata acasa, hainele erau albe ca neaua. Babei Dochia nu ii veni sa creada. Iar cand vazu floarea cu petale albe si rosii in parul fetei, o intreba: „De unde ai cules floarea, cand e inca iarna?” Vazand ca fata nu ii raspunde, baba pleca la munte sa se convinga ca a venit primavara. Isi lua cu ea oile, dar si cele 12 cojoace nelipsite. Umbland cu oile prin padure, baba torcea lana din furca si, gasind un banut, ii facu gaura si il lega cu un fir de lana. De atunci se spune ca dateaza obiceiul martisorului.
Pacalita de soarele inselator, Baba Dochia incepu sa isi dea jos cojoacele, unul cate unul. Deodata veni insa un ger naprasnic, chiar cand baba isi lepadase toate cojoacele, iar batrana si oile sale inghetara pe loc, transformandu-se, conform legendei, in stane de piatra.
Legendele
Rostul traditiilor este sa ne imbibe cu sens realitatea, sa ne ancoreze intr-un timp al sarbatorii. Mai presus de toate, au rolul sa regleze relatiile fundamentale dintre oameni. Astazi, dincolo de legenda si dincolo de valoarea estetica si ornamentala a martisorului in sine, esentiala este daruirea. Gestul daruirii si primirii martisorului simbolizeaza si transmite afectiune si respect. Daruind celor dragi martisoare, sarbatorim primavara, dar mai ales bucuria de a fi impreuna dupa un an si o iarna grele.
Articolul a fost scris de…
Annemarie Sorescu-Marinkovic
Annemarie Sorescu-Marinkovic este antropolog si sociolingvist. Dupa studiile facute in Romania, s-a mutat in capitala Serbiei, unde locuieste si acum. Lucreaza la Institutul de Studii Balcanice din Belgrad, unde se ocupa cu studiul comunitatilor de limba romana din afara granitelor Romaniei. Mama a doua fetite, isi petrece cea mare parte a timpului veghindu-le pasii si descoperind lumea alaturi de ele. In rest, calatoreste prin satele de romani din Balcani, culege vorbe uitate si intelepciune si le transmite mai departe. Cand are un minut liber, citeste, aleargă pe malul Dunarii sau face dulceata.
