Inima omului are dimensiunea unui pumn si este cel mai puternic muschi din organism. Este considerata un titan al muncii, pentru ca 24/24 ore pompeaza circa 7.200 litri de sange oxigenat si incarcat cu substante nutritive destinate celorlalte organe.
Bolile inimii (bolile cardiovasculare) pot fi diagnosticate la orice varsta. Inclusiv la nou-nascuti, aceste afectiuni avand in mare parte o cauza genetica. Factorii de risc pentru bolile inimii sunt fumatul, colesterolul crescut, obezitatea, sedentarismul, diabetul zaharat si hipertensiunea arteriala.
Din studiile medicale, populatia din Romania este supusa unui mare risc de boli cardiovasculare. Hipertensiunea arteriala, una dintre cele mai frecvente afectiuni, este in sine un factor ridicat de risc pentru: infarct miocardic acut si accident vascular cerebral.
Cu toate acestea, exista si unii factori de risc cardiovascular ce nu pot fi modificati, aici fiind vorba de aspecte ereditare, varsta, bagaj genetic si sex.
Cele mai mari spitale din Romania au cate o zi pe saptamana dedicata in totalitate doar tratarii infarctului miocardic acut. Atat de frecventa si importanta este aceasta boala de inima.
Ce este infarctul miocardic?
Infarctul miocardic acut este denumirea medicala a ceea ce cu totii numim infarct sau atac de cord. Este o afectiune care pune in pericol viata pacientului. Apare atunci cand fluxul de sange catre muschiul inimii este intrerupt brusc, provocand leziuni tisulare asupra fibrei musculare si modificari importante ale functiei cordului.
Cel mai frecvent, blocarea arterei la nivelul inimii se produce cu un cheag de sange avand efect de bariera pentru fluxul sangvin.
Infarctul miocardic este o afectiune destul de grava a inimii si cunoaste o serie de factori de risc care pot contribui semnificativ la aparitia sa. Stresul cronic, este unul dintre acesti factori. Poate suprasolicita sistemul cardiovascular si poate duce la tensiune arteriala crescuta si inflamatie, predispunand astfel la formarea placilor de aterom in artere.
Aceste placi pot provoca in cele din urma un infarct miocardic. De asemenea, hipertensiunea arteriala este un factor de risc major. Aceasta creste presiunea asupra vaselor de sange, crescand astfel riscul de deteriorare a arterelor coronariene.
Obezitatea, diabetul zaharat si bolile autoimune pot contribui si ele la inflamatia cronica, iar aceasta poate agrava ateroscleroza.
De asemenea, un istoric medical familial de boli cardiovasculare poate indica o predispozitie genetica la infarct miocardic, crescand riscul unei persoane.
Stilul de viata este un alt factor determinant pentru infarctul miocardic
Pe de alta parte, stilul de viata are, de asemenea, un rol semnificativ in aparitia infarctului miocardic.
Fumatul activ sau chiar pasiv poate deteriora arterele si promova formarea placilor de aterom, iar sedentarismul si lipsa exercitiilor fizice pot duce la o stare generala de sanatate precara si la cresterea riscului cardiovascular.
Excesul de alcool si consumul de droguri pot afecta, de asemenea, inima si pot creste riscul de aritmii si de tensiune arteriala crescuta.
Prin urmare, constientizarea si gestionarea acestor factori de risc prin schimbarea stilului de viata si adoptarea unor obiceiuri sanatoase pot juca un rol esential in prevenirea infarctului miocardic si mentinerea unei inimi sanatoase.
Simptomatologia
Nu toate persoanele care sufera de infarct miocardic au aceleasi simptome sau aceeasi intensitate a manifestarilor. Unii pacienti pot prezenta semne de avertizare precum dureri in piept sau disconfort, in timp ce altii nu prezinta manifestari specifice.
Depistarea semnelor timpurii ale unui infarct miocardic si aplicarea unui tratament prompt sunt cruciale si pot salva viata pacientului. O persoana care sufera de infarct miocardic acut are sansa de a fi salvata si recuperata complet. Doar daca se prezinta la spital in primele 4-6 ore de la debutul simptomelor.
Unul dintre cele mai frecvente simptome este disconfortul toracic. Poate varia in intensitate si poate dura cateva minute sau poate aparea si disparea pentru intervale scurte de timp.
Durerea sau disconfortul pot sa se resimta in special in partea superioara a corpului, inclusiv in bratul stang, gat, maxilar, spate si sub stern. Aceste senzatii pot fi insotite de o greutate in respiratie, o senzatie de sufocare sau o senzatie de „gheara in piept”.
Alte semne importante includ transpiratia rece si anxietatea, care pot fi similare unui atac de panica sau pot duce la senzatia de sufocare.
Este crucial sa se acorde atentie acestor simptome, deoarece infarctul miocardic necesita interventie medicala urgenta. Ignorarea acestor semne poate avea consecinte grave. Diagnosticarea si tratamentul precoce pot salva vieti. In cazul in care apar aceste simptome sau daca exista suspiciunea unui infarct miocardic, este esential sa se contacteze imediat serviciile medicale de urgenta.
Cauze
Principala cauza a atacurilor de cord este boala coronariana. Arterele coronare transporta sange incarcat cu oxigen, la inima. Pe peretii arterelor se depun bucati de calciu, grasimi, colesterol sau produsi sangvini. Aceasta depunere se numeste medical „placa de aterom”, despre care povesteam si mai sus.
Procesul de acumulare se numeste ateroscleroza si constituie motivul producerii unui infarct.
Exista doua tipuri principale de infarct miocardic:
1. Infarct miocardic de tip I (transmural). Reprezinta locul in care placa de aterom de pe peretele interior al arterei se sparge. Aceasta elibereaza colesterol si alte substante, ce pot lua apoi forma unui cheag de sange. Va bloca artera in totalitate, producand necroza la nivelul intregului perete miocardic
2. Infarct miocardic de tip II (non-transmural). Se petrece atunci cand inima nu primeste destul sange oxigenat, astfel nu se produce chiar un blocaj complet al unei artere
Diagnosticare
Diagnosticul unui infarct miocardic implica utilizarea mai multor teste pentru a evalua functionarea inimii si pentru a verfica semnele de deteriorare a tesutului cardiac.
1. Electorcardiograma (ECG sau EKG):
-inregistreaza semnalele electrice ale inimii.
-muschiul inimii, daca nu este alimentat corespunzator cu sange, nu efectueaza impulsuri electrice normale, asadar ECG-ul va avea modificari ce arata un infarct miocardic.
2. Analize de sange:
-testele de sange pot fi folosite pentru a verifica nivelul proteinelor care sunt asociate cu leziuni la nivelul inimii, cum ar fi troponina, un marker important in ceea ce priveste infarctul miocardic.
3. Ecografia cardiaca:
-utilizeaza unde sonore pentru a crea imagini ale inimii in miscare.
-aceasta examinare poate arata modul in care sangele circula prin inima si prin valvele inimii si poate ajuta la identificarea zonelor afectate.
4. Cateterizarea coronariana (angiograma sau coronarografie):
-la acest test, un tub lung si subtire (cateter), este introdus printr-o artera (artera radiala sau artera femurala) si este injectata substanta de contrast.
In functie de concluzia la care se ajunge medicul specialist dupa efectuarea unei coronarografii, poate alege si solutia optima de tratament.
In situatia in care placile de aterom sunt mai reduse de 70%, pacientul primeste tratament medicamentos, insa pentru cei cu obstructie peste 70% se monteaza o endoproteza numita stent.
Pacientilor cu leziuni severe pe toate arterele coronare sau in anumite zone anatomice importante, le este recomandat tratamentul clasic de by-pass aorto coronarian (reprezinta o „ocolire” a unei zone de stenoza (ingustare) a unei artere coronare prin utilizarea unei grefe (vas de sange de la acelasi pacient), cu scopul de a reasigura fluxul de sange prin acea artera afectata).
Tratamentul
-medicamentos
-chirurgical (by-pass coronarian sau angioplastie cu stent)
Tratamentele alternative si schimbarea stilului de viata pot imbunatati semnificativ sanatatea inimii si pot reduce riscul unui infarct miocardic acut.
Administrarea unor suplimente alimentare, o dieta bogata in nutrienti, si un stil de viata care promoveaza sanatatea sunt esentiale in mentinerea unei inimi sanatoase.
Resveratrolul a fost asociat cu o serie de beneficii pentru sanatate, de la protejarea functiei cognitive pana la scaderea tensiunii arteriale si a colesterolului. Poate contribui la mentinerea sanatatii inimii. Datorita proprietatilor antioxidante ajuta la prevenirea formarii cheagurilor de sange ce pot duce la producerea unui infarct miocardic sau accident vascular cerebral; de asemenea, acesta ar favoriza la producerea oxidului nitric, care la randul sau, ajuta la relaxarea vaselor de sange.
Pe langa efectele cardioprotectoare, antioxidante si neuroprotectoare, resveratrolul prezinta si efecte anticanceroase, antiinflamatorii si antidiabetice.
Ca recomandare, produsul Resveratrol Plus de la Calivita poate acoperi toate aceste beneficii si sa aiba grija de inima ta. Contine o formula speciala, in fiecare capsula, care combina cu grija doua ingrediente esentiale: coenzima Q10 si resveratrolul extras din semintele de struguri rosii. Coenzima Q10 este cunoscuta pentru capacitatea sa de a sprijini functionarea inimii si de a imbunatati productia de energie celulara. Combinand aceste doua ingrediente deosebite, Resveratrol PLUS ofera un suport excelent pentru sanatatea inimii tale. Alege Resveratrol PLUS pentru a-ti ingriji inima si pentru a te bucura de o viata nu doar mai lunga, ci si mai sanatoasa.
Bibliografie
1. Harrison. Medicina Cardiovasculara
2. Mic tratat de cardiologie -Carmen Ginghina
3. Cardiologia in urgenta. Prezentari de cazuri. Editia a 2-a – Maria Dorobantu
4. The Health Benefits of Resveratrol.” Verywell Fit, 2022, www.verywellfit.com/benefits-of-resveratrol-89581
Acest articol a fost scris de...
