Totusi, activitatile sportive trebuie sa fie adecvate dezvoltarii copilului. Inscrierea copiilor in sporturi care depasesc capacitatea lor de dezvoltare poate duce la frustrare si abandon prematur. 35% dintre copiii care participa la sporturi organizate abandoneaza in fiecare an.
Pana la varsta de 15 ani, 75% dintre tineri nu mai practica niciun fel de activitate fizica.
Medicii ar trebui sa cunoasca nivelul de dezvoltare al copilului atunci cand ii evalueaza pregatirea pentru sport.
Alegerea unei activitati sportive ar trebui sa tina cont ca dezvoltarea motorie a copilului sa se potriveasca cu cerintele sportului.
Dobandirea abilitatilor motrice fundamentale, precum aruncarea, alergarea si saritura, este un proces innascut, independent de sex sau de stadiul de maturitate fizica.
Fiecare abilitate fundamentala este compusa dintr-o serie de etape de dezvoltare pe care toti copiii le parcurg in ritmuri diferite.
Pana la varsta prescolara, majoritatea copiilor au dobandit unele dintre aceste abilitati, dar abia pana la varsta de 6 ani sunt atinse combinatii suficiente de abilitati fundamentale pentru a le permite sa inceapa sa participe la sporturi organizate.
Ce implica sportul regulat?
Sportul practicat in mod regulat implica dezvoltari cognitive, sociale si motorii pentru un copil si ii contureaza capacitatea acestuia de a raspunde cerintelor sportului.
Activitatile sportive ar trebui adaptate la nivelul de dezvoltare al copilului prin modificari simple, cum ar fi echipament mai mic, schimbarea frecventa a pozitiilor, jocuri si antrenamente mai scurte si prin concentrarea pe distractie.
Selectarea activitatilor sportive adecvate pentru copii poate fi ghidata de intelegerea abilitatilor de dezvoltare si a limitarilor anumitor grupe de varsta.
Activitatea fizica in viata copiilor trebuie sa tina cont de varsta atunci cand este introdusa, intrucat exista o serie de etape importante, care contribuie la dezvoltarea fizica si psihica a copilului. Aceste etape pot fi clasificate astfel:
Copilaria timpurie (2-6 ani)
In timpul copilariei timpurii, structura corpului se schimba de la o zi la alta.
Intre varstele de 2 si 6 ani, exista o crestere treptata atat a masei de grasime, cat si a masei musculare, odata cu dimensiunea corpului.
Cu toate acestea, procentul de grasime scade intre 3 si 6 ani pe masura ce aportul caloric scade si cheltuiala energetica creste.
Anii prescolari sunt marcati de devoltari ale mersului si abilitatilor motrice specifice. Picioarele copiilor devin mai drepte, lungimea pasului lor creste si acestia dezvolta un model de alergare mai matur.
La aceasta grupa de varsta, echilibrul este limitat deoarece copiii abia incep sa integreze indicii vizuale, vestibulare si proprioceptive.
In plus, prescolarii au o atentie limitata. Ei invata cel mai bine cu activitati egocentrice si cu indicii vizuale si auditive.
Ar trebui sa se puna accent pe dobandirea de abilitati fundamentale, cum ar fi alergarea, aruncarea, rostogolirea si prinderea. Activitatile ar trebui sa puna accent pe distractie, joaca, explorare si experimentare. Ar trebui evitata concurenta.
Copilaria de mijloc (6-9 ani)
Cresterea in timpul copilariei mijlocii nu este la fel de rapida. Capacitatile de exercitii aerobe si anaerobe cresc lent.
Majoritatea copiilor realizeaza modele mature de abilitati motorii fundamentale, iar postura si echilibrul lor sunt mai bune. Ei incep sa invete abilitati de tranzitie, care sunt abilitati fundamentale realizate in combinatie sau cu variatie (de exemplu, aruncarea la distanta).
Perioada de atentie a acestora ramane scurta, asa ca activitatile sportive ar trebui sa puna accent pe abilitatile fundamentale si sa incurajeze dezvoltarea abilitatilor de tranzitie.
Regulile ar trebui sa fie flexibile, timpul de instruire ar trebui sa fie scurt si ar trebui sa existe o concurenta minima. Activitatile adecvate includ fotbal si baseball, inot, alergare, patinaj si gimnastica. Alte activitati includ dansul, mersul pe bicicleta, artele martiale si sporturile cu racheta, cum ar fi tenisul.
Copilaria tarzie (10-12 ani)
In timpul copilariei tarzii, fetele sunt temporar mai inalte decat baietii din cauza debutului precoce al pubertatii. Baietii si fetele sunt capabili sa concureze in mod egal.
Abilitatile de tranzitie se imbunatatesc si majoritatea copiilor sunt capabili sa stapaneasca abilitati motorii complexe. Perioada de atentie creste, dar poate ramane selectiva.
Copiii sunt gata sa invete strategie si combinatii de joc mai complexe. Antrenorii ar trebui sa continue sa incurajeze dezvoltarea abilitatilor, punand tot mai mult accent pe strategie si tactici. Activitatile adecvate includ fotbal, baschet si hochei.
Adolescenta timpurie (13-15 ani)
Cresterea la inceputul adolescentei este remarcabila. Cresterea masei musculare, a fortei musculare si a rezistentei cardiopulmonare sunt la o capacitate maxima. Desi atat fetele, cat si baietii continua sa acumuleze masa de grasime si masa musculara in timpul adolescentei, fetele tind sa acumuleze masa de grasime intr-un ritm mai mare odata cu debutul pubertatii.
Ambele sexe continua sa-si creasca forta musculara, dar aceasta crestere este mai accentuata la baieti.
Debutul pubertatii variaza in functie de indivizi si poate afecta performanta sportiva.
Baietii care se maturizeaza timpuriu sunt mai inalti, mai puternici si au o masa musculara mai mare si ar trebui sa participe la sporturi precum baschet, hochei pe gheata si atletism, care subliniaza aceste calitati. Fetele care se maturizeaza tarziu au umerii si soldurile mai inguste si ar putea face sporturi precum gimnastica.
Adolescenta tarzie (16-18 ani)
Baietii continua sa-si creasca puterea, viteza si dimensiunea, dar intr-un ritm mai lent decat in timpul pubertatii.
Fetele continua sa acumuleze masa de grasime. Forta musculara si capacitatea aeroba cresc pana la varsta adulta. Toate sporturile sunt potrivite. Aici intervine, de obicei, pasiunea.
Sportul poate oferi tinerilor oportunitatea de a-si dezvolta independenta, de a se identifica cu un grup de egali si de a creste interactiunea sociala.
Clasificarea in functie de grupele de varsta a evidentiat o ordine coerenta in ceea ce priveste sportul in viata copiilor, insa trebuie sa punctam si care sunt beneficiile acestora.
Sportul ajuta la dezvoltarea fizica si emotionala
Sportul ii ajuta pe copii sa dezvolte modalitati mai bune de a face fata momentelor bune si rele ale vietii. Cand fac sport, copiii invata sa piarda. Pierderea ii invata pe copii sa se ridice dupa dezamagire, sa faca fata experientelor neplacute si sa reziste mult mai bine in orice situatie data.
Practicarea sportului ii ajuta pe copii sa invete sa-si controleze emotiile si sa canalizeze sentimentele negative intr-un mod pozitiv. De asemenea, ii ajuta pe copii sa-si dezvolte rabdarea si sa inteleaga ca poate fi nevoie de multa practica pentru a-si imbunatati atat abilitatile fizice, cat si ceea ce fac la scoala.
S-a demonstrat ca activitatea fizica stimuleaza substantele chimice din creier care te fac sa te simti mai bine. Prin urmare, practicarea sportului in mod regulat imbunatateste bunastarea emotionala generala a copiilor.
Cercetarile arata ca exista o legatura intre practicarea sportului si stima de sine la copii. Sprijinul echipei, un cuvant bun din partea unui antrenor sau atingerea celor mai bune rezultate personale ii vor ajuta pe copii sa se simta mai bine cu ei insisi.
Beneficiile sociale
Jocul in echipa ii ajuta pe copii sa dezvolte multe dintre abilitatile sociale de care vor avea nevoie pentru viata. Ii invata sa coopereze, sa fie mai putin egoisti si sa asculte de alti copii. De asemenea, ofera copiilor un sentiment de apartenenta. Ii ajuta sa-si faca noi prieteni si sa isi construiasca cercul social in afara scolii. O parte importanta a jocului intr-o echipa este acceptarea disciplinei.
Practicarea sportului ii face pe copii sa urmeze regulile, sa accepte decizii si sa inteleaga ca ar putea fi penalizati pentru comportamentul rau. Ii invata sa accepte indicatii de la antrenor, arbitri si alti adulti. Sportul ii invata si despre munca in echipa.
Asadar, fiind mandru de realizari, impartasind victorii si infrangeri si vorbind cu ei despre ceea ce s-a intamplat ii ajuta sa-si dezvolte abilitati si capacitatile de succes in viata. Lectiile invatate in timpul sportului vor modela valori si comportamente pentru viata adulta.
Nutritia este la fel de importanta
Nutritia este o parte importanta a performantei sportive pentru tinerii sportivi, pe langa faptul ca permite o crestere si o dezvoltare optima. Macronutrientii, micronutrientii si fluidele in cantitati adecvate sunt esentiale pentru a furniza energie pentru crestere si activitatea sportiva.
Macronutrientii, cum ar fi carbohidratii, proteinele si grasimile, furnizeaza combustibilul pentru activitatea fizica si participarea la sport.
Carbohidratii si proteinele
Carbohidratii sunt cea mai importanta sursa de combustibil pentru sportivi, deoarece furnizeaza glucoza folosita pentru energie.
Un gram de carbohidrati contine aproximativ 4 kcal de energie. Glucoza este stocata sub forma de glicogen in muschi si ficat. Glicogenul muscular este sursa de energie cea mai usor disponibila pentru activitatea muscularaa si poate fi eliberat mai repede decat alte surse de energie.
Carbohidratii ar trebui sa cuprinda 45% pana la 65% din aportul caloric total pentru tinerii cu varsta intre 4 si 18 ani.
Proteinele construiesc si repara muschii, parul, unghiile si pielea.
Pe masura ce durata exercitiului creste, proteinele ajuta la mentinerea glicemiei prin gluconeogeneza hepatica. Un gram de proteina ofera 4 kilocalorii de energie. Proteinele ar trebui sa cuprinda aproximativ 10% pana la 30% din aportul total de energie pentru tinerii cu varsta intre 4 si 18 ani.
Grasimile
Grasimile sunt necesare pentru a absorbi vitaminele liposolubile (A, D, E, K), pentru a furniza acizi grasi esentiali si pentru a proteja organele vitale.
Grasimea ofera si senzatia de satietate. Este o sursa de energie bogata in calorii (un gram ofera 9 kcal), dar este mai dificil de utilizat.
Grasimile ar trebui sa cuprinda 25% pana la 35% din aportul total de energie pentru tinerii cu varsta intre 4 si 18 ani. Grasimile saturate nu trebuie sa cuprinda mai mult de 10% din aportul total de energie.
Micronutrientii
Desi exista multe vitamine si minerale necesare pentru o sanatate buna, ar trebui sa se acorde o atentie deosebita faptului ca sportivii trebuie sa consume cantitati adecvate de calciu, vitamina D si fier.
Calciul este important pentru sanatatea oaselor, activitatea normala a enzimelor si contractia musculara. Doza zilnica recomandata de calciu este de 1000 mg/zi pentru copiii cu varsta cuprinsa intre 4 si 8 ani si 1300 mg/zi pentru cei cu varsta intre 9 si 18 ani.
Vitamina D este necesara pentru sanatatea oaselor si este implicata in absorbtia si reglarea calciului. Recomandarile actuale sugereaza 600 UI/zi pentru tinerii cu varsta cuprinsa intre 4 si 18 ani.
Valorile normale ale vitaminei D variaza, de asemenea, in functie de locatia geografica. Sportivii care traiesc in latitudini nordice sau care se antreneaza in interior (de exemplu, patinatori artistici, gimnaste, dansatori) sunt mai susceptibili de a avea deficit de vitamina D.
Fierul
Fierul este important pentru transportul oxigenului catre tesuturile corpului.
In timpul adolescentei, este necesar mai mult fier pentru a sustine cresterea, precum si cresterea volumului sanguin si a masei musculare slabe. Baietii si fetele cu varsta cuprinsa intre 9 si 13 ani ar trebui sa isi asigure cam 8 mg/zi pentru a evita epuizarea rezervelor de fier si anemia feripriva. Adolescentii cu varsta intre 14 si 18 ani necesita mai mult fier, pana la 11 mg/zi pentru barbati si 15 mg/zi pentru femei.
Performanta sportiva sau practicarea sportului regulat, trebuie sa fie sustinute de o nutritie corespunzatoare. Aceasta nu va sustine doar rezultatele optime, cat si starea de sanatate zilnica.
In concluzie, sportul in viata copiilor trebuie introdus treptat, sistematic si nu in ultimul rand sustinut fizic si emotional de catre parinti.
Bibliografie
https://www.gvi.co.uk/blog/4-reasons-why-sport-is-important-in-early-childhood-development/
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC2722975/
https://www.healthdirect.gov.au/developing-life-skills-through-sports
https://www.aacap.org/AACAP/Families_and_Youth/Facts_for_Families/FFF-Guide/Children-And-Sports-061.aspx
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC3805623/
Acest articol a fost scris de...
