Motivele care pot avea o influenta decisiva asupra fertilitatii sunt multiple: cauze organice, dar si motive psihologice, profesionale, varsta, stilul de viata, alimentatia si factorii de mediu
Dar ce se intampla, daca nu poate fi gasita nicio cauza evidenta?
Daca ambii parteneri sunt sanatosi? De exemplu, trompele uterine sunt permeabile, spermatozoizii de buna calitate, ovulatia regulata si viata sexuala fara tulburari?
Din nefericire, o sarcina nu poate fi planificata intotdeauna, iar deseori, o maternitate dorita „ceva mai tarziu“ se transforma in infertilitate. Incepand cu varsta de 30 de ani, fertilitatea biologica a femeii scade, de altfel ca si cea a barbatilor de la 35 de ani.
Datorita progreselor medicale, in tratamentul infertilitatii exista diverse metode. Sunt, in principiu, asociate cu oportunitati si riscuri de care trebuie sa fii constient, daca decizi sa faci acest pas.
Tratamentul unei dorinte neimplinite de a avea un copil este intotdeauna o munca de echipa. Din echipa faci parte tu si partenera ta/ partenerul tau, medicii, asistentii si personalul de laborator – fiecare din voi isi „aduce“ contributia.
Presiunea psihologica a infertilitatii
Cuplurile potential afectate trebuie sa fie supuse unui examen amanuntit.
Femeile trebuie sa consulte un ginecolog, iar barbatii un urolog sau un androlog (medicul care se ocupa cu diagnosticarea, tratamentul si prevenirea bolilor sistemului reproductiv masculin).
Optiunile complete de diagnostic si tratament sunt oferite de catre centre de medicina reproductiva sau cabinete specializate. Iar in cazul in care nu se poate obtine o sarcina pe cale naturala, multe cupluri opteaza pentru inseminare artificiala.
Tratamentul infertilitatii implica multe lucruri care pot avea un efect stresant asupra unui parteneriat.

Felul in care un cuplu experimenteaza perioada involuntara a unei dorinte neimplinite de a avea un copil depinde foarte mult de modul in care amandoi abordeaza situatia.
Atunci cand un cuplu decide sa se supuna inseminarii artificiale (sau intentia de a ramane insarcinata depaseste durata de un an), tratamentul si situatia nu reprezinta doar o presiune fizica. Presiunea psihologica poate fi, de asemenea, considerabila.
Reactiile fiecaruia sunt diferite
Din punct de vedere psihologic, in general toate schimbarile majore din viata necesita o adaptare. Atunci cand ne confruntam cu situatii mai dificile, avem, in functie de personalitate si familia de origine, diferite strategii de adaptare.
Ca urmare, reactii diferite. Unii se retrag si reflecta ore in sir asupra problemei, iar altii sunt activi si-si diminueza tensiunea, de exemplu, prin sport.
Astfel ca, asemenea diferente de comportament pot duce la neintelegere si chiar la un conflict. Mai ales daca ambele persoane sunt in acelasi timp foarte stresate si stapanite de propriile sentimente si nevoi.
Alteori, problema provine de la faptul ca multe din tratamente sunt prevazute pentru organismul femeii, iar prin urmare aceasta fiind extrem de solicitata atat fizic cat si psihic, lipsindu-i energia de a se mai bucura de viata in sine.
Desi conflictele si certurile frecvente din aceasta perioada pot duce la distantare, compromisurile care urmeaza adesea duc la resudarea unei relatii.
Un compromis arata ca puteti avea incredere unul in celalalt.
Comunica permanent cu partenerul tau
Depasirea unui obstacol in cuplu poate fi o experienta imbucuratoare.
Este foarte important ca in viata de zi cu zi sa creati „insule“ comune in care sa experimentati impreuna ceva ce va place la amandoi. Aceste experiente de flow impartasit va permit sa va reincarcati bateriile si va ofera o noua energie, atat personal, cat si in cuplu.
Odata cu experienta comuna a unei pauze relaxante, este posibil sa va vina idei noi despre cum sa abordati pe viitor problema. Ca si cuplu ajuta sa va intrebati la modul cel mai serios care este numitorul comun al relatiei voastre. Ce va face sa va simtiti bine impreuna – in afara de dorinta de a avea copii.

Comunicarea in cadrul unui cuplu este de o necesitate majora, dar, desigur, si contactul cu persoane din afara parteneriatului este indispensabil.
Deseori, cuplurile infertile se autoizoleaza, nestiind exact cum sa reactioneze la intrebari de genul: „De ce nu ai/ aveti (inca) copii?“
Impune limite
In asemenea situatii exista cel putin trei feluri de reactii de care te poti folosi pentru a-l face pe interlocutorul tau sa respecte limita stabilita de tine.
1. Daca nu doresti sa dezvalui nimic despre acest subiect, pe moment conversatia poate sa devina putin neplacuta. Dar asta nu conteaza, deoarece tu esti liber sa decizi care-ti sunt limitele. Care sunt persoanele care sa aiba acces la starea ta sufleteasca.
Desigur, intr-o astfel de situatie ai nevoie de multa putere psihica pentru a mentine o atitudine ce sa-ti ascunda adevaratele sentimente si ganduri.
Un astfel de raspuns ar fi: „Acesta este, intr-adevar, un subiect foarte personal si nu vreau sa vorbesc deloc despre el. Te rog sa-mi respecti punctul de vedere si sa schimbam subiectul.“
2. In cazul in care nu doresti sa-ti ascunzi dorinta de a avea un copil si, totusi, nu vrei sa dezvalui mai multe detalii, poti raspunde in genul: „Problema nasterii unui copil este dificila pentru mine, asa ca suntem in cautare de sprijin. Avem situatia sub control, dar nu-mi place sa vorbesc despre detalii.“
Cu un astfel de raspuns devine clar ca nu te simti confortabil sa vorbesti deschis despre dorinta ta de a avea un copil, dar pastrezi un ton foarte politicos.
3. Daca vrei sa oferi celeilalte persoane o perspectiva asupra circumstantelor care inconjoara tratamentul, precum si asupra starii tale psihice, un raspuns concret ar putea arata astfel: „Am incercat sa avem un copil in mod natural. Din pacate, nu a functionat. Din fericire, exista sprijin medical, de care profitam in prezent pentru a putea avea un copil in curand. Perioada fertila este o problema emotionala si stresanta pentru mine si adesea ma simt stresata de tratament.“
Consilierea si psihoterapia te pot ajuta pe termen lung
Este desigur foarte important sa decideti in cuplu, daca vreti sau nu sa vorbiti despre dorinta voastra de a avea un copil. Sa stabiliti impreuna, care sunt persoanele care sa aiba acces la informatii concrete si de actualitate.
In centrele de fertilizare in vitro, accentul este pus mai mult pe aspectele medicale ale tratamentului si nu pe starea sufleteasca a persoanei tratate sau al cuplului.
Tocmai pentru ca dorinta de a avea un copil poate insemna o presiune personala imensa, dar evident si pentru cuplu, consilierea psihosociala sau psihoterapia poate fi recomandata. Ceea ce-ti ofera consilierea dupa ce s-a incheiat este sa te ajute sa te ajuti singur.

Consilierea are rol de preventie. Este centrata pe rezolvarea unor probleme punctuale, iar psihoterapia este o interventie in cazul unor probleme cronice si in situatii de criza.
Scopul consilierii psihosociale este autocunoasterea, cresterea si dezvoltarea personala. Precum si acceptarea de sine, imbunatatirea starii de sanatate psihica, cresterea gradului de toleranta la frustrare.
Psihoterapia este centrata pe restructurarea personalitatii, tratand tulburari care tin de psihopatologie.
Consilierea si psihoterapia sunt similare sub aspectul procesului si al mecanismelor activate, insa consilierea are o durata mai scurta de timp, iar psihoterapia dureaza mai mult, uneori chiar cativa ani.
Iti doresc ca cea mai frumoasa zi din viata ta sa fie cea de zi cu zi!
Acest articol a fost scris de...
