Februarie este luna iubirii
In familia noastra, cu radacini in mai multe tari si culturi, e un lucru normal sa marcam toate sarbatorile importante. Din orice parte a familiei ar veni ele: ambele Craciunuri, ambele zile de Paste, Martisorul si multe altele. Intamplarea face ca, in ultimii cativa ani, exact de Dragobete sau de Ziua Indragostitilor, sa ma fi intersectat cu sotul meu in diferite orase din Europa. In deplasarile noastre profesionale. Momentele petrecute impreuna in aceste zile de sarbatoare sunt printre amintirile noastre cele mai dragi. Departe de casa, regaseam pe taramuri straine o particica din caminul si din intimitatea noastra.
Anul acesta a fost diferit. Nu am mai calatorit deloc, totul s-a mutat online. Nu mi-am mai intalnit sotul la un pahar de sampanie intr-un loc romantic in Europa, ci la masa de bucatarie, fiecare in fata laptopului lui. Ca, de altfel, in aproape fiecare zi a anului care a trecut. Si nu singuri, ci impreuna cu copiii, care si ei si-au petrecut cea mai mare parte a timpului in home schooling.
Zi de zi impreuna
Aceasta perioada a pus la grea incercare relatiile familiale. Cuplurile au fost silite sa iasa din zona de confort si sa ramana in zona de nesiguranta si indoieli o perioada indelungata. Daca in primavara trecuta, cand pandemia era de-abia la inceput si cu totii speram ca va trece repede, reuseam chiar sa ne bucuram de faptul ca timpul parca a stat. Ca putem face impreuna lucruri pentru care niciodata nu ne gaseam timp, acum nu ne prea mai arde de nimic. Vrem sa revenim la normalitate, vrem sa iesim din case. Sa calatorim, sa mai vedem si alti oameni, nu doar pe cel de langa noi, care, oricat de mult l-am iubi, ne calca aproape zilnic pe nervii intinsi la maxim.
Sa fii alaturi de celalalt in fiecare minut din zi si din noapte poate fi un vis de tineri necasatoriti, dar pentru un cuplu care e impreuna de multi ani de zile poate fi o proba de foc. Fara programul zilnic care sa ne scoata din casa in fiecare dimineata si sa ne aduca aproape din nou seara. Pentru a petrece impreuna cateva ore in care sa ne povestim, uneori entuziasmati, ce am facut peste zi, ne-am simtit cumva debusolati.
Lucrand de acasa, ne-am vazut tot timpul si am facut totul in doi – mai mult decat ne-am fi imaginat vreodata. Si, de ce sa nu fim sinceri, decat ne-am fi dorit. Copiii au fost si ei in permanenta in casa, asa ca am fost si parinti cu norma intreaga, si angajati cu norma intreaga. Si invatatori, si antrenori, si bucatari, si cate si mai cate.
Februarie, luna iubirii greu incercate
Daca ne-am intrat cumva, de voie, nevoie, in toate aceste roluri, cred ca rolul de parteneri cu norma intreaga ne-a fost cel mai greu sa il jucam. De ce? Pentru ca a trebuit sa il rescriem. A trebuit sa reinvatam sa fim tandri, sa fim iubitori, sa avem rabdare unul cu celalalt. Sa ne bucuram ca ne avem unul pe altul, in ciuda faptului ca suntem in permanenta impreuna. A trebuit sa ne redescoperim, sa incercam sa pastram viu „focul dragostei” in aceasta iarna lunga si rece.
Anul trecut am asistat la o redefinire a intimitatii. Cei care au redefinit-o cu succes au folosit multa intelepciune, respect si dragoste.
Daca am ramas impreuna in anul acesta greu, daca inca putem rade cu partenerul nostru de aceleasi lucruri si inca ne bucuram sa ne revedem dimineata, chiar daca stim ca nu plecam nicaieri, merita sa sarbatorim. Indiferent ca e Dragobete sau Ziua Sfantului Valentin sau doar o zi cu soare. Macar cu o iesire la plimbare. Poate chiar fara copii, care au inceput, in sfarsit, scoala.
Pana la urma februarie este luna iubirii!
Articolul a fost scris de...
Annemarie Sorescu-Marinkovic este antropolog si sociolingvist. Dupa studiile facute in Romania, s-a mutat in capitala Serbiei, unde locuieste si acum. Lucreaza la Institutul de Studii Balcanice din Belgrad, unde se ocupa cu studiul comunitatilor de limba romana din afara granitelor Romaniei. Mama a doua fetite, isi petrece cea mare parte a timpului veghindu-le pasii si descoperind lumea alaturi de ele. In rest, calatoreste prin satele de romani din Balcani, culege vorbe uitate si intelepciune si le transmite mai departe. Cand are un minut liber, citeste, aleargă pe malul Dunarii sau face dulceata.
