Numeroase afectiuni dermatologice sunt declansate de factori psihologici
Pentru a discuta despre toate acestea, trebuie sa ne intoarcem la originea noastra, a fiecaruia, inca din timpul dezvoltarii noastre embrionare.
Embrionul prezinta 3 tesuturi principale. Din aceste 3 tesuturi dezvoltandu-ne noi ulterior, in intregime: endodermul, mezodermul si ectodermul.
Tegumentul si anexele sale (e vorba aici de par, unghii, dar si de glandele sudoripare si sebacee) se dezvolta din ectoderm, invelisul exterior al embrionului.
Si totodata intregul tesut nervos, precum si organele de simt, deriva din acelasi tesut embrionar – ectodermul.
Nu e de mirare ca acestea raman conectate si se influenteaza reciproc intreaga viata!
Interactiunea dintre creier si piele este deci una complexa, bidirectionala. Se afla intr-o dinamica permanenta, implicand totodata mecanisme imune si endocrine.
Practic, numeroase afectiuni dermatologice sunt declansate sau exacerbate (agravate) de factori psihici si/sau psihologici. Insa lucrurile functioneaza si invers. Existenta unor afectiuni dermatologice in sine poate contribui la agravarea unor elemente ce tin de starea psiho-emotionala.

Legatura dintre stresul psiho-emotional si afectiunile dermatologice
Stresul psiho-emotional declanseaza in intregul organism cascade inflamatorii. Acestea, la unele persoane ce au anumite predispozitii, pot duce la aparitia de manifestari sau chiar afectiuni dermatologice. Dintre acestea, cele mai frecvente sunt: psoriazisul vulgar, dermatita atopica, alopecia areata, acneea, pruritul, urticaria, rozaceea, vitiligo.
Aceste afectiuni nu doar ca pot fi declansate prin mecanisme neuroinflamatorii, dar pot de asemenea sa fie intretinute de acestea. Este unanim recunoscut faptul ca afectiuni precum psoriazisul, eczema, alopecia areata, urticaria, vitiligo pot fi cauzate, exacerbate sau asociate cu depresia, anxietatea, body image disorder, anxietatea sociala, disfunctii psihosexuale si chiar cu ideatie suicidara (ganduri recurente privind suicidul).
Dar cum ar putea stresul sa declanseze senzatie de mancarime la nivelul pielii?!
In ceea ce priveste pruritul (senzatia de mancarime la nivelul pielii), acesta este declansat de mastocite (celule din piele, cu rol in aparare imuna). Acestea din urma se afla chiar in proximitatea terminatiilor nervoase periferice din piele.
Sub influenta stresului psiho-emotional, terminatiile nervoase din piele sunt “iritate” si stimuleaza mastocitele. La randul lor, mastocitele, elibereaza histamina, oxid nitric, proteaze, citokine, cu efecte proinflamatorii si vasodilatatoare. Astfel, rezulta edem, inflamatie, ‘iritatia terminatiilor nervoase’ si senzatie de mancarime.

Stresul cronic sau un soc psiho-emotional puternic poate duce si la caderea importanta a parului, afectiune cunoscuta sub numele de telogen effluvium.
Practic, sub influenta anumitor mediatori inflamatori eliberati, parul este oprit din faza de crestere activa. Astfel, trece prematur in faza de repaus- in faza telogen-, ceea ce duce la o cadere marcata a acestuia.
Corpul percepe stresul, fie ca e vorba de cel cronic, fie ca e vorba de un stres acut, ca fiind important. Il percepe ca pe o amenintare si incearca sa isi conserve resursele.
Corpul va renunta la ceea ce nu este indispensabil, in consecinta: parul de pe scalp.
Socurile psiho-emotionale puternice pot duce si la albirea brusca a anumitor zone de par de pe scalp sau din barba si sprancene.

Psihodermatologia
Exista totodata si afectiuni psihiatrice cu manifestari la nivelul pielii:
1. parazitoza deluzionala. Pacientul este convins ca in pielea sa se afla paraziti si adesea se prezinta la dermatolog pentru numeroase escoriatii produse de el insusi.
2. dermatita factica/dermatitis artefacta. Pacientul isi produce singur leziuni pe piele, dintr-o dorinta mai mult sau mai putin constienta de a beneficia de simpatia si compasiunea celor din jur.
3. tricotilomania. Pacientul isi smulge fire de par de pe scalp/sprancene etc, constientizand sau nu acest lucru, adesea ca forma de relaxare.
Toate aceste legaturi si afectiuni au dus la dezvoltarea unui domeniu aflat la intersectia dintre dermatologie, psihiatrie si psihologie: psihodermatologia.
Este foarte important atat pentru medicii dermatologi (dar si medici de familie), cat si pentru psihologi, sa cunoasca unele informatii ce stau la baza acestei legaturi dintre creier-minte-stare emotionala si afectiunile dermatologice.
Insa aceste informatii minime ce explica legatura mentionata sunt bine-venite si pentru pacienti, asa incat sa constientizeze si sa actioneze in consecinta.
Concret. Probabil ca pacientii suferind de urticarie cronica, de psoriazis sau de alopecie areata ar putea beneficia de pe urma psihoterapiei, combinata, bineinteles, cu tratamentul medicamentos care sa le amelioreze simptomele.
Putem face ceva pentru a evita aparitia anumitor manifestari la nivelul pielii, date de stres?!
Fiecare minte umana in parte reprezinta un univers in sine, asa ca probabil nu stim exact ce anume si daca putem preveni cu certitudine ceva, insa, cu siguranta, putem incerca!
Spre exemplu, in situatiile stresante, putem incerca tehnici de respiratie profunda.
Putem apela la meditatie sau la ajutorul unui psihoterapeut.
Sportul, plimbarile in natura si alimentatia sanatoasa s-au dovedit de asemenea foarte eficiente in a gestiona stresul psiho-emotional.
Totodata, anumite extracte pe baza de plante pot functiona la anumite persoane.
Calivita vine in sprijinul persoanelor ce trec prin perioade stresante, ce resimt anxietatea si schimbarea dispozitiei, cu un supliment pe baza de extract de Rhodiola rosea si zinc.
Rhodiola Rosea este o planta adaptogena, cunoscuta si folosita de mii de ani (istoria sa dateaza inca din anul 77 i.H.) pentru proprietatile sale asupra sistemului nervos.
Produsul Rhodiolin este excelent pentru gestionarea stresului
Rhodiolin, prin compozitia sa, are efect tonic, energizant, prin reducerea oboselii si stimularea concentrarii.
Poate ajuta si in restabilirea echilibrului emotional. Fiind vorba de o compoziţie pe bază de Rhodiola rosea, o planta adaptogena, prin consumarea sa nu se produce dependenta, iar organismul ia din acesta exact atat cat are nevoie, fara a avea efecte adverse notabile.

N.B. In cazul in care te confrunti si cu alte afectiuni medicale, intreaba medicul daca poti folosi acest supliment. De asemenea, apeleaza cu incredere la psihoterapeuti sau chiar la medicii psihiatri, atunci cand simti ca starea ta emotionala este una precara.
Acest articol a fost scris de...
