In general, stresul poate fi definit ca o stare emotionala si fizica de tensiune care poate sa provina de la o situatie sau de la un gand.
Stresul este reactia naturala a organismului la orice fel de amenintare. Cand este perceput un pericol, indiferent ca este real sau doar imaginar, organismul intra in cateva milisecunde intr-un proces de transformare, pregatindu-te de fuga sau lupta. Aceasta fiind o reactie ce iti poate salva viata, oferindu-ti energie suplimentara pentru a te putea apara.
Stresul acut si cel cronic
Stresul acut poate fi benefic daca este vorba de un examen sau un deadline, acesta fiind numit eustress. Insa o cantitate extrema de stres care se intinde pe o perioada indelungata, devine cu timpul stres cronic si este numit distress. Acesta din urma poate afecta in mod negativ sistemul cardiovascular, imunitar, neuroendocrin, gastrointestinal sau sistemul reproducator, contribuind la dezvoltarea unor probleme de sanatate majore.
Stresul se manifesta atat la nivel fizic, cat si mental si emotional, fiind resimtit la nivelul intregului organism.
Factori stresori
Factorii stresori difera de la o persoana la alta, iar experientele anterioare pot determina si ele felul in care o persoana reactioneaza la un factor de stres. Ceea ce te streseaza pe tine, pentru alta persoana poate fi ceva ce nu o va afecta, ba chiar s-ar putea sa-i faca placere. Dar totusi, exista elemente comune in viata de zi cu zi, care pot declansa stresul, cum ar fi, de exemplu, dificultati de relationare (divort), probleme financiare, probleme la locul de munca, lipsa timpului liber si de relaxare, copiii si familia, boala, etc. Insa nu toti factorii de stres sunt cauzati de factori externi.
Stresul poate fi si intern, adica autogenerat, atunci cand te ingrijorezi in mod excesiv in legatura cu o situatie care poate sau nu sa aiba loc, sau cand ai ganduri irationale (o gandire incorecta in relatia cu realitatea factuala) si pesimiste in legatura cu viata in general.
Prevenirea stresului
Pentru a preveni stresul, este foarte important sa fii constient de semnalele de avertizare.
Simptomele de stres pot fi:
- fiziologice (energie scazuta, dureri de cap, tahicardie, insomnie, infectii si raceli frecvente, diaree sau constipatie, greata, ameteli),
- emotionale (frustrare, iritabilitate, agitatie, stima de sine scazuta),
- cognitive (gandire pesimista, ingrijorari excesive, incapacitatea de a te concentra) si
- comportamentale (agresivitate, procrastinarea, mancatul compulsiv, utilizarea frecventa a alcoolului, tigarilor sau drogurilor). Excesul de stres creste si probabilitatea de a dezvolta o depresie sau anxietate.
Situatiile stresante sunt aproape imposibil de eviatat in viata cotidiana.
Indiferent ca este vorba de stres acut sau cronic, psihoterapia te poate ajuta sa-ti intelegi si sa-ti gestionezi gandurile si emotiile referitoare la ceea ce este stresant pentru tine. Primul pas atunci cand incerci sa eviti sau sa limitezi stresul cronic este de a identifica sursa. In acest sens te pot ajuta diferite mecanisme de coping (engl. cope = a face fata), acestea implicand strategii mentale si comportamentale folosite in gestionarea stresului si a emotiilor dificile.
Prezenta constienta
Un astfel de mecanism este dezvoltarea practicilor de mindfulness (practicarea atentiei). Mindfulness inseamna „prezenta constienta“, adica constientizarea moment cu moment a gandurilor, emotiilor, senzatiilor corporale si a mediului inconjurator.
Astfel, mindfulness este un instrument, care ne invata mintea sa ramana ancorata in prezent, o practica prin care in mod intentionat ne concentram atentia pe aici si acum. Gandurile sunt concentrate voit asupra prezentului, ceea ce inseamna sa fii constient de ceea ce faci in timp ce faci si sa nu-ti lasi mintea sa se rataceasca, gandindu-se la trecut sau ingrijorandu-se de viitor.
Mindfulness nu inseamna meditatie, ci mai degraba, un mod de percepere a realitatii, a vietii. Prin trairea in momentul prezent si acceptarea lucrurilor ce nu le poti schimba (pentru ca nu depind de tine), poate obtii claritate asupra situatiilor si relatiilor in care te afli. Restul, adica ceea ce sta in puterea ta, poti schimba.
Daca reusesti sa-ti schimbi gandirea, atitudinea si convingerile, ti se va schimba in acelasi timp si comportamentul – deci, totodata, si viata.
Albert Einstein a zis: „There are only two ways to live your life. One is as though nothing is a miracle. The other is as though everything is a miracle“. In traducere libera: „Exista doar doua moduri de a-ti trai viata. Unul este ca si cum nimic nu ar fi un miracol. Celalalt este ca si cum totul ar fi un miracol“.
Daca doresti sa afli ceva mai mult despre acest subiect si strategiile mentale, care te pot ajuta in prevenirea sau reducerea stresului, iti recomand sa citesti si articolele precedente „Ce este stresul?“ si „Managementul stresului„.
Iti doresc ca cea mai frumoasa zi din viata ta sa fie cea de zi cu zi!
Referinte
Fredrickson, B. L. (2011). Die Macht der guten Gefühle: Wie eine positive Haltung Ihr Leben dauerhaft verändert. Campus.
Hanson, R. & Mendius, R. (2010). Das Gehirn eines Buddha: Die angewandte Neurowissenschaft von Glück, Liebe und
Weisheit. Arbor.
Acest articol a fost scris de...
