Axa intestin-creier este o retea bidirectionala de comunicare care leaga creierul si sistemul digestiv, influentand sanatatea fizica si emotionala. Aceasta legatura complexa implica sistemul nervos central (creierul si maduva spinarii), sistemul nervos enteric (nervii din peretele intestinal), microbiomul intestinal si diferiti hormoni si neurotransmitatori.
Impactul stresului asupra sistemului digestiv
Stresul are un efect profund asupra sistemului digestiv, influentand functionarea normala a acestuia la mai multe niveluri. De la afectarea tranzitului intestinal si a microbiomului, pana la diminuarea eficientei absorbtiei nutrientilor, stresul poate perturba echilibrul sanatatii digestive.
Absorbtia nutrientilor
Cand suntem stresati, organismul activeaza raspunsul de tip „lupta sau fugi”, redirectionand energia de la procesele digestive catre cele necesare pentru supravietuire. Acest raspuns incetineste digestia si afecteaza eficienta cu care nutrientii sunt extrasi din alimente. Aciditatea gastrica poate scadea, ceea ce impiedica digestia corecta a proteinelor si absorbtia mineralelor, cum ar fi fierul si calciul. Pe termen lung, acest lucru poate contribui la deficiente nutritionale, oboseala si slabirea sistemului imunitar.
Tranzitul intestinal
Stresul poate accelera sau incetini motilitatea intestinala, in functie de individ. In unele cazuri se poate experimenta diareea din cauza contractiilor musculare rapide ale intestinelor, in timp ce in alte cazuri apare constipatia cauzata de incetinirea miscarilor intestinale. Aceste schimbari pot duce la disconfort abdominal, balonare si o calitate scazuta a vietii.
Microbiomul intestinal
Stresul cronic are un impact negativ asupra microbiomului, reducand diversitatea bacteriana si favorizand cresterea speciilor daunatoare. Acest dezechilibru (disbioza) poate agrava inflamatia intestinala si poate afecta producerea de neurotransmitatori, cum ar fi serotonina, implicata in reglarea starii de spirit. In plus, un dezechilibru la acest nivel poate slabi imunitatea si poate contribui la probleme digestive pe termen lung.
Stresul si Sindromul de Intestin Iritabil
Sindromul de intestin iritabil (SII) este o afectiune gastrointestinala comuna, caracterizata prin dureri abdominale, balonare, diaree sau constipatie. Un factor important care contribuie la declansarea si agravarea simptomelor este stresul. Stresul activeaza axa creier-intestin, declansand eliberarea de hormoni de stres, precum cortizolul si adrenalina. Acesti hormoni afecteaza motilitatea intestinala, sensibilitatea viscerala si functia barierei intestinale, ceea ce agreavaza simptomele SII.
Stresul si Boala de Reflux Gastroesofagian
Stresul joaca un rol semnificativ in aparitia si agravarea bolii de reflux gastroesofagian (BRGE), o afectiune caracterizata prin intoarcerea acidului gastric in esofag, ceea ce cauzeaza arsuri retrosternale, regurgitatii si disconfort. Stresul cronic poate afecta functionarea sfincterului esofagian inferior, muschiul care previne intoarcerea acidului in esofag. Prin eliberarea hormonilor de stres, se reduce tonusul acestui sfincter, crescand riscul de reflux. In plus, stresul perturba motilitatea tractului gastrointestinal, incetinind golirea stomacului. Acest lucru creste presiunea in stomac si faciliteaza refluxul gastroesofagian.
Stresul si balonarea
Stresul este un factor major care contribuie la balonare, un simptom frecvent caracterizat prin senzatia de abdomen plin si tensionat.
Stresul poate afecta motilitatea intestinala, fie accelerand, fie incetinind tranzitul intestinal. Cand miscarile intestinului sunt perturbate, apar acumulari de gaze sau continut intestinal, ceea ce duce la balonare. De asemenea, stresul cronic poate modifica echilibrul microbiomului intestinal, favorizand cresterea bacteriilor care produc gaze. Acest dezechilibru poate intensifica balonarea si alte simptome gastrointestinale.
Impactul stresului asupra obiceiurilor alimentare
Stresul joaca un rol major in modul in care ne alimentam si poate influenta negativ obiceiurile alimentare. Cand suntem stresati, corpul nostru elibereaza cortizol, un hormon care poate creste pofta de mancare, mai ales pentru alimente bogate in zahar si grasimi. Aceste alimente, consumate frecvent in perioade de stres, pot suprasolicita sistemul digestiv, favorizand disconfortul abdominal, balonarea si refluxul gastroesofagian.
De asemenea, stresul poate duce la alimentarea compulsiva sau la „mancatul emotional”, un comportament prin care incercam sa gasim confort in alimente, in loc sa abordam cauza stresului. Consumul rapid al mancarii, un alt efect comun al stresului, interfereaza cu procesul normal de digestie, ducand la senzatia de balonare sau indigestie. Mestecarea insuficienta a alimentelor poate ingreuna activitatea stomacului si a intestinelor, contribuind la un tranzit intestinal ineficient.
Recomandarea mea
Rhodiolin
Rhodiola Rosea este o planta adaptogena cunoscuta pentru efectele sale benefice in reducerea stresului si sustinerea sanatatii mentale si fizice. Unul dintre principalele mecanisme prin care Rhodiola Rosea ajuta este reglarea axei hipotalamo-hipofizo-suprarenale, responsabila de raspunsul corpului la stres. Aceasta contribuie la reducerea nivelurilor de cortizol, hormonul stresului, care in exces poate duce la simptome precum anxietate, insomnie sau oboseala cronica. Studiile au aratat ca Rhodiola poate imbunatati starea de spirit si concentrarea, fiind utila in combaterea epuizarii mentale si a simptomelor asociate stresului cronic.
Digestive Enzymes
Cand suntem stresati, corpul aloca energie catre raspunsul la stres si poate reduce productia de enzime digestive. Acest lucru face ca procesul de digestie sa fie mai lent si mai ineficient. Digestive Enzymes este un complex de enzime digestive din surse naturale care ajuta la descompunerea corecta a proteinelor, grasimilor si carbohidratilor, facilitand absorbtia lor in intestin si prevenind simptomele digestive neplacute.
Suplimentele nu inlocuiesc un stil de viata sanatos si o dieta echilibrata si nu sunt menite sa trateze sau sa previna. Efectele pot varia de la persoana la persoana. Consultati un medic pentru orice problema gastroenterologica sau inainte de a incepe orice tratament cu suplimente, mai ales daca aveti afectiuni preexistente.
Bibliografie:
1) Zhang H, Wang Z, Wang G, Song X, Qian Y, Liao Z, Sui L, Ai L, Xia Y. Understanding the Connection between Gut Homeostasis and Psychological Stress. J Nutr. 2023 Apr;153(4):924-939. doi: 10.1016/j.tjnut.2023.01.026. Epub 2023 Jan 31. PMID: 36806451.
2) Horn A, Stangl S, Parisi S, Bauer N, Roll J, Löffler C, Gágyor I, Haas K, Heuschmann PU, Langhorst J, Keil T. Systematic review with meta-analysis: Stress-management interventions for patients with irritable bowel syndrome. Stress Health. 2023 Oct;39(4):694-707. doi: 10.1002/smi.3226. Epub 2023 Jan 31. PMID: 36649166.
3) Wickramasinghe N, Thuraisingham A, Jayalath A, Wickramasinghe D, Samarasekara N, Yazaki E, Devanarayana NM. The association between symptoms of gastroesophageal reflux disease and perceived stress: A countrywide study of Sri Lanka. PLoS One. 2023 Nov 9;18(11):e0294135. doi: 10.1371/journal.pone.0294135. PMID: 37943748; PMCID: PMC10635461.
4) Ivanova Stojcheva E, Quintela JC. The Effectiveness of Rhodiola rosea L. Preparations in Alleviating Various Aspects of Life-Stress Symptoms and Stress-Induced Conditions-Encouraging Clinical Evidence. Molecules. 2022 Jun 17;27(12):3902. doi: 10.3390/molecules27123902. PMID: 35745023; PMCID: PMC9228580.
Acest articol a fost scris de...
