Termenul de reumatism provine din limba greaca, din cuvantul ”rheo”, care inseamna curgere sau flux. In trecut se credea ca durerile articulare erau produse de scurgerea unor umori vascoase in articulatii. Cel mai elocvent exemplu in acest sens este guta, sau boala regilor, denumire care provine din limba latina (gutta), ce se traduce in romana ca ”picatura”.
Reumatismul – o umbrela pentru mai multe boli
Reumatismul este un termen general ce se refera la o multitudine de afectiuni ale articulatiilor, tesuturilor moi periarticulare, muschilor si oaselor. Printre afectiunile cele mai frecvente se numara artritele, artroza, tendinitele si bursitele. Majoritatea acestor afectiuni se manifesta prin cele cinci semne ale inflamatiei: roseata, durere, caldura, tumefactie si impotenta functionala; iar in functie de boala, unele dintre semne pot fi mai intense decat celelalte.
Dupa cum spuneam, reumatismul este o notiune care cuprinde multe afectiuni ale structurilor articulare, tendinoase sau musculare; unele autoimune, inflamatorii, altele degenerative, sau de suprasolicitare.
Cauze si factori de risc in bolile reumatice
In aparitia acestor boli sunt implicati factori genetici, de mediu, factori alimentari, precum si factori ocupationali. De exemplu, poluarea, expunerea la substante toxice, fumatul sunt implicate in aparitia anumitor boli autoimune cum ar fi lupusul eritematos sistemic, sclerodermia sistemica si poliartrita reumatoida. Consumul excesiv de alcool, carne si bauturi dulci sunt factori de risc pentru aparitia gutei. Obezitatea si solicitarea excesiva a articulatiilor, tendoanelor si ligamentelor favorizeaza artroza.
Cele mai frecvente boli reumatice sunt cele non-inflamatorii, in speta, artroza sau osteoartrita; care afecteaza mai ales persoanele de peste 40-50 de ani, dar, in unele cazuri, poate aparea si la persoane mai tinere, adesea fiind prezenta si o componenta genetica familiala, frecvent pe linie materna si in special pentru artroza mainii si genunchiului (1).
Persoanele active, implicate in activitati sportive, dar si la cele cu meserii solicitante, care presupun miscari repetitive sau solicitari exagerate pe anumite segmente sunt predispuse la a dezvolta tendinite, tenosinovite si bursite, adica afectiuni periarticulare.
In cazul afectiunilor inflamatorii autoimune, pe langa factorii genetici si de mediu, apar concomitent anumite anomalii ce implica sistemul imunitar. Autoimunitatea presupune aparitia unor anticorpi care ataca tesuturile proprii reprezentate de articulatii (poliartrita reumatoida, artrita psoriazica, artrita juvenila), tendoane si ligamente (spondilita anchilozanta), muschi (miozitele), piele, rinichi, plamani (lupus eritematos sistemic); practic acestea sunt boli sistemice cu manifestari articulare.
Statistic vorbind, prevalenta difera in functie de boala: lupusul eritematos sistemic, spondilita anchilozanta, artrita juvenila, unele forme de miozita afecteaza persoanele tinere sau chiar copiii, iar poliartrita reumatoida sau polimialgia reumatica apar preponderent la persoane de peste 50-60 de ani.
Distingem, de asemenea, o prevalenta pe sexe unde se adauga si factori anatomici sau hormonali. La femei exista o prevalenta mai mare a artrozei mainii, lupusului eritematos sistemic si poliartritei reumatoide. In schimb, barbatii sufera mai frecvent de spondilita anchilozanta, coxartroza si guta.
Majoritatea bolilor reumatice mediate imun sunt cronice, avand episoade de acutizare periodica. Ele evolueaza adesea insidios, pe o perioada lunga de timp, uneori chiar ani de zile, si asociaza durerilor articulare simptome nespecifice de tipul: oboseala cronica, scadere ponderala, febra, eruptii cutanate, uscaciune oculara sau caderea parului.
Evolutia lent-progresiva este prezenta si in bolile degenerative sau de suprasolicitare. Durerile cresc treptat in intensitate pe masura ce segmentul afectat este solicitat, pana la punctul in care impotenta functionala devine semnificativa, apar tumefactii articulare si tendinoase, iar persoana respectiva nu isi mai poate efectua activitatile de zi cu zi sau de la locul de munca. Uneori aceste probleme pot persista chiar si saptamani sau luni in ciuda tratamentelor aplicate corespunzator si pot reduce semnificativ calitatea vietii.
In reumatologie putem defini doua tipuri de durere musculoscheletala: durere mecanica si durere inflamatorie.
Durerea mecanica este cea mai frecventa si aproape toata lumea o experimenteaza la un moment dat. Ea apare adesea dupa efort fizic intens, ridicarea greutatilor, ortostatism prelungit, se amelioreaza in repaus, nu apare niciodata noaptea si poate asocia redoare (intepeneala) matinala de scurta durata (maximum 30 minute). Este caracteristica afectarii articulare degenerative, cum ar fi artroza si de cele mai multe ori nu necesita investigatii amanuntite.
Durerea inflamatorie este mai rara si poate fi intalnita, uneori, si in afectiunile degenerative care asociaza si o componenta inflamatorie (leziuni ligamentare, osoase), dar, in cele mai multe cazuri este o consecinta a bolilor reumatice inflamatorii. Este complet diferita de durerea mecanica, fiind mai intensa in repaus, in timpul noptii si este ameliorata de miscare. Se asociaza cu redoare matinala prelungita (peste 30 de minute), dar si cu simptome sistemice (febra, scadere ponderala), necesitand investigatii suplimentare.
Cum se diagnosticheaza bolile reumatice?
Evaluarea incepe mereu cu examenul clinic, uneori fiind suficient pentru stabilirea diagnosticului, lucru valabil pentru majoritatea afectiunilor degenerative sau de suprasolicitare.
Diagnosticarea timpurie este esentiala, mai ales in cazul bolilor autoimune sau inflamatorii cu potential de evolutie severa, iar pentru acest lucru se utilizeaza investigatii de laborator, imagistica, dar si teste speciale, specifice anumitor afectiuni.
In general pentru afectiunile articulare si periarticulare se folosesc modalitati imagistice cum ar fi radiografiile, ecografia sau RMN; fiecare avand avantaje si dezavantaje, dar si indicatii speciale in anumite boli.
Cu ajutorul lor se poate determina severitatea afectarii articulare, gradul de inflamatie si, in unele cazuri, se poate stabili chiar cauza si diagnosticul, existand semne specifice pentru boli cum ar fi guta (semnul dublului contur), poliartrita reumatoida (eroziuni osoase), spondilita anchilozanta (entezita).
Utilizam investigatii de laborator, incepand cu analizele uzuale care ne dau indicii importante asupra diagnosticului si pot continua cu anticorpi specifici pentru poliartrita reumatoida (factor reumatoid, anticorpi anti CCP), lupus eritematos sistemic (anticorpi anti-nucleari) sau markeri genetici pentru spondilita anchilozanta si artrita psoriazica (HLA B27)
Optiuni de tratament in bolile reumatice
Tratamentul de baza in toate bolile reumatice este medicatia antiinflamatoare reprezentata de antiinflamatoarele non-steroidiene (ibuprofen, diclofenac, naproxen) si steroidiene (cortizonice). Exista forme cu administrare orala, locala (unguente) sau injectabila, iar cele injectabile se pot administra si intraarticular (infiltratii).
Bolile reumatice autoimune necesita tratamente deosebite care reduc activitatea aberanta a sistemului imun (imunosupresoare) si pot fi substante de sinteza (metotrexat), sau medicamente biologice produse de culturi celulare vii care au rolul de a bloca anumite cai de semnalizare celulara.
In managementul bolilor reumatice, pe langa medicatie, este necesara si optimizarea stilului de viata prin controlul greutatii, renuntarea la fumat, reducerea consumului de alcool si alimente nesanatoase.
Dieta antiinflamatoare – un aliat in tratamentul durerilor
Dieta antiinflamatoare, si in special dieta mediteraneana este cunoscuta pentru beneficiile ei in bolile cardiovasculare, diabet zaharat, dar, exista studii care au demonstrate rolul ei in ameliorarea durerilor articulare din poliartrita reumatoida (2). Dieta se bazeaza in special pe consumul de fructe si legume, cereale integrale, peste, nuci, alune; reducand consumul de carne rosie si alimente procesate.
Activitatea fizica este esentiala in bolile reumatice, care pe langa beneficiile cunoscute asupra sistemului cardiovascular si respirator, ajuta la mentinerea mobilitatii articulare, a masei musculare, a densitatii osoase si ameliorarea starii psihice (2,3). Aceasta nu se refera neaparat la practicarea unui sport, ci inclusiv la activitati uzuale cum ar fi plimbari, gradinarit, folosirea scarilor in locul liftului, gimnastica sau dansuri.
Suplimente utile in bolile reumatice
Suplimentele recomandate in bolile reumatice au rolul de a aduce un plus de eficacitate tratamentelor medicamentoase. Sunt substante cu rol antiinflamator, imunomodulator sau condroprotector. Dintre acestea amintim vitamina D cu rol esential in mentinerea densitatii osoase si vitamina C, importanta in sinteza colagenului; ambele cu efecte complexe la nivelul sistemului imun.
Condroprotectoarele cum ar fi condroitina, glucozamina, metil-sulfonil-metan (MSM) au fost studiate de-a lungul anilor si exista dovezi ca reduc durerile articulare si consumul de antiinflamatoare non-steroidiene(4).
Colagenul este un alt supliment dovedit eficient in ameliorarea durerilor articulare neavand reactii adverse. Astfel, pentru suplimentarea cu colagen, recomand RiseUp Multiactive Collagen de la Calivita, fiind un produs ce contine pe langa doza mare de colagen si celelalte substante cu rol condroprotector amintite anterior (MSM, condroitina, glucozamina, vitamina C).
Este sub forma de pulbere ce se dizolva foarte bine in apa si are un gust placut de portocale, o masura asigurand o doza maximala de colagen recomandata pentru adultii tineri si varstnici deopotriva.
Bibilografie:
1. Magnusson K, Turkiewicz A, Haugen IK, Englund M. The genetic contribution to hand osteoarthritis. Osteoarthritis Cartilage. 2022 Oct;30(10):1385-1389. doi: 10.1016/j.joca.2022.06.011. Epub 2022 Jul 14. PMID: 35843480.
2. Schönenberger KA, Schüpfer AC, Gloy VL, Hasler P, Stanga Z, Kaegi-Braun N, Reber E. Effect of Anti-Inflammatory Diets on Pain in Rheumatoid Arthritis: A Systematic Review and Meta-Analysis. Nutrients. 2021 Nov 24;13(12):4221. doi: 10.3390/nu13124221. PMID: 34959772; PMCID: PMC8706441.
3. Musumeci G. Effects of exercise on physical limitations and fatigue in rheumatic diseases. World J Orthop. 2015 Nov 18;6(10):762-9. doi: 10.5312/wjo.v6.i10.762. PMID: 26601057; PMCID: PMC4644863.
4. Colletti A, Cicero AFG. Nutraceutical Approach to Chronic Osteoarthritis: From Molecular Research to Clinical Evidence. Int J Mol Sci. 2021 Nov 29;22(23):12920. doi: 10.3390/ijms222312920. PMID: 34884724; PMCID: PMC8658017.
Acest articol a fost scris de...
Dr.Andrei Dobrescu
medic specialist reumatolog
Absolvent al Universitatii de Medicina si Farmacie “Carol Davila” Bucuresti, promotia 2015, medic specialist reumatolog, cu competente in ecografia musculo-scheletala si osteodensitometrie, pasionat de sport si nutritie.
