In timpul noptii corpul parcurge de mai multe ori aceste tipuri de somn, ajungand sa treaca prin cele 4 etape.
Etapa 1 a somnului non REM
Prima etapa din somnul non – REM reprezinta tranzitia de la stadiul in care esti treaz in cel in care adormi. Este cea mai lina etapa a somnului. Dureaza doar cateva minute, iar majoritatea persoanelor nu realizeaza ca au adormit (asa zisa „atipeala”).
In aceasta etapa miscarile ochilor sunt mai lente si se rezuma doar la rotirea globilor oculari. Muschii se relaxeaza, bataile inimii si respiratia incetinesc.
Etapa 2 a somnului non REM
A doua etapa a somnului non – REM este cea mai intinsa dintre toate, iar expertii spun ca in aceasta etapa poti sa te trezesti imediat.
Etapa a 2-a este inainte de a intra in somnul profund. Bataile inimii si respiratia isi continua incetinirea, iar miscarea globilor oculari nu mai are loc.
Aceasta etapa dureaza intre 10-60 minute.
Etapa 3 a somnului non REM
A treia etapa a somnului non – REM este reprezentata de somnul profund si are o durata de 20-40 minute.
In aceasta etapa trezirea se face cu dificultate, bataile inimii si respiratia au cea mai scazuta frecventa.
Printre functiile care se desfasoara in organism in cadrul acestei faze se afla regenerarea celulelor si a tesuturilor musculare.
Etapa a 3-a este obligatoriu sa se intample pentru ca doar dupa un somn profund ne putem trezi odihniti. Cei care se trezesc inainte de aceasta etapa o iau de la inceput cu primele doua.
Somnul REM
Apare de obicei la 90 de minute dupa ce adormim si este considerat al 4 lea stadiu de somn.
Respiratia devine rapida si neregulata. Ritmul cardiac creste, iar ochii incep sa se miste rapid dintr- o parte in alta, dar pleoapele raman inchise.
Beneficiile somnului sunt importante atunci cand reusim sa ajungem in ultimele doua etape ale ciclului. Daca nu trecem prin a 3-a etapa a somnul non – Rem si prin somnul REM, organismul nu se odihneste corespunzator si de aici se pot dezvolta diverse patologii.
Sindromul de apnee in somn
O patologie frecvent intalnita a somnului este sindromul de apnee in somn (SAS).
Sindromul de apnee in somn este o afectiune medicala care afecteaza respiratia in timpul somnului. Caracteristica definitorie a acestei tulburari consta in intreruperea respiratiei pentru cel putin 10 secunde de-a lungul fiecarei ore de somn. Acest fenomen are un impact negativ asupra calitatii somnului si poate duce la numeroase complicatii pentru sanatatea pacientului.
Apneea este adesea intalnita la pacientii cu varsta medie si la persoanele in varsta. Cu toate acestea, multi dintre cei afectati nu sunt constienti ca respiratia lor se opreste in timpul somnului.
Un pacient tipic care prezinta aceasta patologie are de obicei caracteristicile urmatoare: sex masculin, grad semnificativ de obezitate, fumator si probleme cardiace.
Aceste caracteristici nu sunt insa universale si pot exista si cazuri in care sindromul de apnee in somn afecteaza si alte categorii de pacienti. Diagnosticul si tratamentul adecvat sunt esentiale pentru a gestiona aceasta afectiune si a ameliora simptomele asociate ei.
Apneea in somn poate aparea in diferite etape ale somnului, insa este mai frecventa in timpul somnului profund si al somnului REM.
Aceste doua etape ale somnului sunt considerate cele mai importante pentru odihna si regenerare. In timpul somnului profund, apneea poate aparea deoarece tonusul muscular este redus. Acesta poate duce la intreruperi temporare ale respiratiei si la episoade de apnee. Pe de alta parte, in timpul somnului REM, care este asociat cu visele intense si activitatea cerebrala crescuta, apneea poate fi cauzata si de fluctuatiile respiratorii.
Diagnosticul apneei
Totodata, sindromul de apnee in somn se produce ca urmare a unor cauze anatomice (colapsul cailor respiratorii superioare) sau de ordin neurogenic (sensibilitatea unor receptori ce regleaza respiratia).
Simptomatologia care aduce pacientul la medic este: somnolenta pe parcursul zilei (semn ca organismul nu se odihneste noaptea), durere de cap matinala, respiratia pe gura, crestere in greutate, insomnii, sforait zgomotos.
In timpul apneei, organismul este privat de oxigen, iar dioxidul de carbon se acumuleaza in sange. Aceste schimbari ale gazelor sangvine sunt observate de catre centrul respirator care trimite impulsuri nervoase catre muschii toracelui pentru a relua respiratia.
Aceasta reluare a respiratiei este insotita de o intrerupere insesizabila a somnului, dar totusi corpul resimte aceste mici treziri.
Diagnosticul apneei in somn presupune monitorizare peste noapte a pacientului, acasa sau la o clinica specializata.
Ca teste recomandate sunt polisomnografia (pacientul este conectat la un aparat care monitorizeaza inima, plamanii, activitatea cerebrala, modul de respiratie, miscarile bratelor si ale picioarelor si concentratia de oxigen din sange) sau prin somnografia simplificata (se poate efectua la domiciliu dar nu este un test atat de fiabil precum polisomnografia. Acesta din urma masoara frecventa cardiaca, concentratia de oxigen si fluxul respirator.
Tratament
In functie de cauzele ce determina si intretin apneea, exista mai multe tipuri de tratament.
Prima varianta de tratament poate sa aiba la baza schimbarea stilului de viata si anume: scaderea in greutate, renuntarea la fumat, administrarea de suplimente alimentare pentru facilitarea ciclului de somn, reducerea masiva a consumului de alcool sau dormitul pe parte laterala. Ultima recomandare ajuta la mentinerea cailor respiratorii superioare deschise care faciliteaza fluxul de aer prin caile respiratorii, precum si la reducerea presiunii care apasa pe plamani.
Nu doar pentru acest tip de pacienti ci si pentru cei normoponderali se recomanda administrarea de suplimente alimentare cu melatonina, precum produsul Melatonin 3.0 (3 mg), de la Calivita.
Acesta restabileste ritmul biologic, amelioreaza starea de oboseala resimtita dupa episoadele de apnee petrecute in timpul noptii si imbunatateste calitatea somnului.
Este principalul supliment natural pentru somn si remediul optim pentru tratarea insomniei.
Melatonina se recomanda sa fie administrata cu 1-2 ore inainte de culcare, doza necesara fiind un comprimat de 3 mg administrat pe cale orala.
Pe langa rolul principal de supliment alimentar reglator si initiator al somnului, melatonina are si efect antioxidant, efect de sporire a sistemului imunitar, efect antiinflamator.
Un alt plan de tratament consta in tehnici chirurgicale si aparatura medicala. Unde este cazul, interventia chirurgicala pentru deviatie de sept, amigdale foarte mari, polipoza nazala, poate avea rezultatele dorite cu diminuarea sforaitului si stoparea apneei.
In medicina moderna se recomanda si folosirea unui dispozitiv medical care, printr-o masca similara celei de oxigen, asezata pe gura si nasul pacientului, introduce aer cu o presiune constanta pe orificiul buzal si nazal.
Acest tip de dispozitiv (CPAP) este indicat in formele de apnee obstructiva. Un dispozitiv sau aparat CPAP trimite un flux constant de aer sub presiune la nivelul nasului si gurii in timpul somnului. Acest lucru va mentine caile respiratorii deschise. Si va ajuta pacientul sa respire normal fara oprirea respiratiei in timpul somnului.
Bibliogafie
1. www.medscape.com
2. Harrison. Pneumologie si Terapie intensiva
3. Tulburarile respiratorii din timpul somnului – Fl.D.Mihaltan
4. Ghidul tehnicianului in somnologie – aspecte practice privind diagnosticul tulburarilor in somn (Philips Respironics)
5. Apneea in somn si comorbiditatile sale – sub redactia Doina Todea
6. Medicina somnului – Daniela Boisteanu
Acest articol a fost scris de...
