Infectiile virale si bacteriene sunt doua dintre cele mai comune tipuri de infectii care afecteaza organismul uman, fiecare avand mecanisme distincte de actiune si impact asupra sanatatii.
Infectia virala
Infectiile virale sunt cauzate de virusi, agenti infectiosi microscopici care nu pot supravietui si inmulti fara a infecta o celula gazda. Odata ce un virus patrunde in organism, acesta se ataseaza la celulele gazdei si le invadeaza, preluand controlul asupra mecanismelor celulare pentru a se replica.
Procesul de replicare a virusului de obicei determina distrugerea celulelor gazda, ceea ce duce la o serie de simptome, precum febra, oboseala, dureri musculare si in unele cazuri, complicatii severe, in functie de tipul virusului. De exemplu, virusul gripal provoaca simptome respiratorii, pe cand virusul hepatitic ataca ficatul, cu posibile efecte pe termen lung.
In plus, infectiile virale pot stresa sistemul imunitar, provocandu-l sa produca anticorpi pentru a combate infectarea, iar in unele cazuri, virusurile pot scapa de raspunsul imun prin variatii rapide, facandu-le mai greu de combatut.
Infectia bacteriana
Pe de alta parte, infectiile bacteriene sunt cauzate de bacterii, organisme unicelulare care pot trai liber in mediul extern sau in interiorul organismului uman. Desi nu toate bacteriile sunt patogene, cele care provoaca infectii pot invada tesuturile, eliberand toxine care cauzeaza inflamatii si distrug celulele tinta.
In general, bacteriile se pot multiplica rapid si, in functie de tipul acestora, pot genera o gama variata de simptome. De exemplu, infectiile bacteriene, cum ar fi streptococul, pot provoca dureri in gat severe, in timp ce infectiile bacteriene ale tractului urinar pot duce la dureri si disconfort urinar.
De asemenea, bacteriile pot provoca infectii sistemice, cum ar fi sepsis, in cazul in care bacteriile intra in circulatia sanguina.
Un aspect important de mentionat este ca modalitatile prin care organismul raspunde la infectiile virale si bacteriene sunt diferite.
In cazul infectiilor virale, raspunsul imun implica in principal producerea de interferoni, substante care ajuta la stoparea replicarii virale si la activarea celulelor sistemului imunitar.
In contrast, in cazul infectiilor bacteriene, organismul produce anticorpi specifici impotriva bacteriilor respective, iar celulele albe din sange, precum neutrofilele si macrofagele, sunt directionate sa elimine bacteriile patogene.
Tratament
Diferentele in tratament sunt, de asemenea, semnificative.
Infectiile virale nu raspund la antibiotice, tratamentul concentrandu-se, de obicei, pe ameliorarea simptomelor si sprijinirea sistemului imunitar.
In schimb, infectiile bacteriene pot fi tratate cu antibiotice, dar utilizarea abuziva si inadecvata a acestora a dus la aparitia rezistentei bacteriene, o problema de sanatate publica majora.
Deosebirea intre infectiile virale si cele bacteriene poate fi complicata, deoarece ambele tipuri de infectii pot provoca simptome similare. Totusi, exista cateva manifestari comune si semne specifice care pot ajuta la distinctia intre ele.
Manifestari comune ale infectiilor virale
1. Febra: Poate fi prezenta, dar adesea este moderata.
2. Tuse: Poate fi uscata sau productiva.
3. Durere de gat: Adesea, doare mai putin comparativ cu infectiile bacteriene.
4. Congestie nazala si rinoree: Simptome ca nasul infundat si secretii nazale clare.
5.Dureri musculare si oboseala: Un sentiment general de extenuare.
6. Simptome gastrointestinale: Poate include greata sau diaree, in special pentru virusuri ca rotavirusul.
7. Eruptii cutanate: Unele infectii virale pot provoca eruptii caracteristice, ca cele din rujeola, varicela, etc.
Semne specifice ale infectiilor bacteriene
1. Febra mare: De obicei, este mai ridicata si persistenta.
2. Durere de gat severa: Poate fi insotita de umflarea amigdalelor si prezenta de puroi (exudat).
3. Tuse productiva cu sputa purulenta: Sputa poate fi galbena sau verzuie.
4. Eruptii cutanate: Unele infectii bacteriene, cum ar fi streptococul, pot provoca eruptii caracteristice in scarlatina.
5. Dureri localizate: Locale, cum ar fi in cazul sinuzitei sau in otita medie, care pot indica infectii specifice.
6. Semne de septicemie: Cum ar fi frisoane intense, rau generalizat si confuzie.
Alte consideratii
Analize de laborator: Testele de sange, culturi bacteriene sau teste rapide pot diferentia aceste infectii.
Durata simptomelor: Infectiile virale dureaza, in general, intre 5-10 zile, in timp ce infectiile bacteriene pot persista mai mult, de cele mai multe ori necesita tratament cu antibiotice si pot genera complicatii daca nu sunt tratate.
Daca aveti simptome severe, care nu se amelioreaza sau se agraveaza, este important sa consultati un medic pentru un diagnostic corect si un tratament adecvat.
Cum apar ele, de unde putem contacta astfel de infectii virale sau bacteriene?
Cei mai predispusi sa contacteze o infectie virala sau bacteriana sunt, de obicei, copiii, in special cei mici. Acest lucru se datoreaza mai multor factori:
Sistem imunitar in dezvoltare. Copiii, in special cei sub 5 ani, au un sistem imunitar care nu este complet dezvoltat, ceea ce ii face mai vulnerabili la infectii.
Interactiuni sociale. Copiii frecventeaza crese, gradinite si scoli, unde sunt expusi la germeni prin contactul cu alti copii.
Igiena. Cei mici pot avea obiceiuri mai putin riguroase de igiena, cum ar fi spalatul pe maini, ceea ce poate creste riscul de infectare.
In schimb, adultii si persoanele in varsta pot fi mai bine echipati pentru a combate infectiile datorita unui sistem imunitar mai bine dezvoltat si, in cazul adultilor mai in varsta, datorita experientei si constientizarii masurilor de prevenire a bolilor.
Totusi, persoanele in varsta pot fi mai vulnerabile la infectii grave deoarece sistemul imunitar poate deveni mai slab odata cu inaintarea in varsta.
Este important sa retinem ca organismul nostru se intalneste zi de zi cu factorii patogeni. Ca urmare, ar trebui sa fim bolnavi mai tot timpul. De fapt nu este asa. Pentru ca imbolnavirea organismului nu este rezultatul direct al actiunii microorganismelor patogene asupra noastra ci este rezultatul slabirii sistemului imunitar.
Tratamente naturale pentru infectii
Daca ai contactat o infectie virala sau bacteriana, este important sa stii cum sa te tratezi.
Tot ce trebuie sa facem este sa ajutam organismul sa-si desfasoare cat mai bine procesele naturale de autovindecare, adica sa cream conditiile perfecte pentru ca sistemul imunitar sa lucreze eficient. Asadar, principala arma pe care ne vom axa impotriva bolilor infectioase este sistemul imunitar.
I. Dieta – sau tratamentul prin alimentatie
„Medicamentul sa-ti fie hrana, si hrana sa-ti fie medicamentul” – spunea Hipocrate – parintele medicinei – acum aproximativ 2500 de ani.
Asadar, la fel ca pentru toate bolile, tratamentul in cazul bolilor infectioase porneste in primul rand de la DIETA.
a) Eliminarea zaharului din dieta, cel putin pe perioada bolii.
b) Consumul de alimente bogate in vitamine si minerale. In lupta cu „invadatorii”, organismul face o risipa de energie si nutrienti, in special de vitamina C. De aceea noi trebuie sa optam pentru o dieta cat mai bogata in vitamine si minerale. Alaturi de vitamina C, zincul este esential pentru buna functionare a sistemului imunitar si are de asemenea si proprietati antioxidante. Daca vitamina C este denumita metaforic „vitamina imunitatii”, zincul poate fi considerat „mineralul imunitatii”.
c) Pe langa alimente care contin vitamina C si zinc, ar fi bine sa consumam alimente bogate in ceilalti ANTIOXIDANTI (ex. vitamina A, vitamina E, coenzima Q10, licopen, seleniu, cisteina, zinc etc.) – substante care apara organismul impotriva radicalilor liberi si sustin activitatea sistemului imunitar.
d) Sa nu uitam vitamina D. Vitamina D este un stimulent foarte puternic al sistemului imunitar, fiind implicata in producerea a 200 de tipuri de peptide antimicrobiene (componete ale sistemului imunitar care au rolul de a lupta cu infectiile) – e si motivul pentru care ne imbolnavim mai rar vara.
e) Consumam alimente si plante care ajuta sistemul imunitar in lupta cu infectiile virale si bacteriene: usturoi, ceapa, propolis, echinacea, musetel, cimbru etc.
f) Probiotice: Probioticele pot ajuta la refacerea florei intestinale si folosirea lor in timpul si dupa tratamentul cu antibiotic este absolut necesara.
II. Hidratarea
Este indicat consumul de apa – cel putin 2 litri pe zi. In timpul luptei cu infectiile, corpul transpira mult si pierde multa apa, riscand sa se deshidrateze. Pe langa asta, persoanele care au febra nu mai percep atat de bine senzatia de sete.
De aceea trebuie sa consumam suficienta apa chiar daca nu resimtim foarte tare senzatia de sete.
III. Somnul si odihna
Este esential pe timpul bolilor infectioase sa ne odihnim pentru a crea conditiile perfecte organismului in lupta cu organismele invadatoare. Mai mult decat atat, somnul reprezinta un mecanism natural de autovindecare al organismului. In timpul somnului, celulele afectate sunt inlocuite, iar neuronii afectati trec printr-un proces de reparatie.
Mai mult decat atat, un somn odihnitor asigura buna functionare a sistemului imunitar.
Ce fac cand am febra?
Cand organismele patogene (invadatorii) stimuleaza activitatea sistemului imunitar, se elibereaza o substanta numita pirogen endogen, care transmite un semnal creierului prin care ii comanda sa ridice temperatura la peste 37 de grade – iar atunci spunem ca avem FEBRA.
Cand temperatura este la peste 37 de grade, au loc 3 fenomene:
1. Celulele sistemului imunitar (leucocitele) devin mai eficiente – le creste capacitatea de a neutraliza microbii si virusurile.
2. Creste cantitatea de interferon din corp – o categorie de proteine naturale produse de sistemul imunitar, care au actiune antivirala si anticanceroasa.
3. Se impiedica dezvoltarea si inmultirea bacteriilor si virusurilor, deoarece majoritatea dintre ele nu pot supravietui si nu se pot inmulti la o temperatura de peste 37°C. Toate acestea se intampla atunci cand organismul isi ridica temperatura la peste 37 de grade – asadar observam ca febra este un mecanism de aparare al sistemului imunitar impotriva invadatorilor.
Ea este „prietena sanatatii noastre” si trebuie sa ne folosim de ea cat mai intelept cu putinta pentru a ne pastra o stare de sanatate cat mai buna.
Este absolut necesar ca febra sa fie foarte atent SUPRAVEGHEATA.
Se vor bea cantitati mai mari de lichide, se pun comprese cu apa si alcool sau cu ceai de menta si se apeleaza la antipiretice doar daca febra depaseste 38,5 C.
Un antipiretic natural este White Willow, extractul de salcie alba. Doza recomandata este 2 capsule din 4 in 4 ore, pana la scaderea febrei.
Calivita a dezvoltat trei produse “revolutionare” datorita compozitiei lor complexe si a avantajelor multiple pe care le aduc in vederea sustinerii sistemului imunitar in lupta cu infectiile virale si bacteriene.
Trei ingrediente, socul negru, echinacea si astragalus au fost combinate in produsul SambuRex, care pe langa efectul benefic asupra sistemului imunitar confera stare de bine si are un gust excelent.
Echinacea: este cunoscuta ca planta cu cel mai puternic efect antibacterian, (un adevarat “antibiotic” natural), dar are si efect antiviral si antimicotic. Ajuta functia sistemului imunitar prin cresterea numarului de leucocite, activarea limfocitelor T, intarirea peretelui celular si producerea unei substante antivirale ce imita efectul interferonului.
Socul negru: antibacterian, antiviral (rujeola, oreion), sudorific, antitumoral, antipiretic, expectorant.
Astragalus: creste numarul celulelor Stem, la nivelul maduvei osoase, stimuleaza productia endogena de interferon, regleaza Ig A, Ig G, este antibacterian si antiviral.
Diluati 5 ml de SambuRex intr-un pahar cu apa si beti o data pe zi, cu 30 minute inainte de mancare. La nevoie doza se poate creste la 5 ml X 3/zi.
Virago
Extractul din frunzele de maslin are efect de distrugere a virusurilor.
Echinacea: este cunoscuta ca planta cu cel mai puternic efect imunomodulator.
Ghiara pisicii: antiviral, antiinflamator, antifebril, antitumoral.
Pau d’Arco: antiviral, antifungic, antibacterian, antiparazitar, detoxifiant, intareste sistemul imunitar, anti-inflamator, antialgic, creste vitalitatea.
Lizina: este un aminoacid cu actiune specifica asupra virusurilor, in mod special asupra virusului herpetic.
Zinc: Este absolut necesar in procesul de maturare a limfocitelor T.
Sase substante active si un singur scop: sa evitam sa contractam bolile infectioase virale!
Datorita acestei compozitii, Virago este un supliment alimentar extrem de folositor si in scop terapeutic in caz de infectii virale.
Va recomand 3X1tableta/zi. Aceasta doza se poate creste conform recomandarii medicului.
ParaProteX
Acest produs care contine 9 plante si este folosit cu mult succes de peste 25 de ani in tratarea unei game variate de afectiuni cu agenti infectiosi, inclusiv pentru parazitozele intestinale, atat de daunatoare corpului uman.
Descrierea completa a acestui supliment alimentar se gaseste in articolul legat de bolile parazitare.
Merita sa fie evidentiat ca fiind un produs exclusiv natural, nu are efecte secundare si nu este hepatotoxic.
ParaProteX este un produs complex, cu o formula naturala puternica antiparazitara si nu numai, fiindca poate fi folosit cu succes atat in scop profilactic cat si terapeutic si in infectii bacteriene.
In scop profilactic, doza este 2 X 2 tablete/zi, in scop terapeutic recomand 2 tablete din 6 in 6 ore, timp de 10 sau 14 zile. Pentru mentinerea efectului se continua cu doza profilactica pana la teminarea continutului unei cutii.
Concluzie
In cazul in care te confrunti cu o infectie, urmeaza tratamentele indicate, asculta-ti corpul, monitorizeaza simptomele si daca simptomele nu se imbunatatesc sau se agraveaza, consulta medicul.
Multa sanatate!
Acest articol a fost scris de...
