Prietenii Calivita

Cum intri in atmosfera Craciunului, alaturi de cei mici

Cand ma gandesc la copilarie, amintirile cele mai vii sunt cele legate de prietenii mei dragi cu care ma jucam de dimineata pana seara si de iernile lungi cu multa zapada, sanius, colindatori, bradul plin de bomboane, prajiturile facute de mama si de cadourile de la Mos Craciun. O buna perioada de timp, dupa ce am plecat de acasa la facultate si mi-am luat viata in propriile maini, sarbatorile de iarna nu mai aveau acea stralucire si insemnatate ca altadata.

Luna decembrie este magica alaturi de copii

Nu ma mai bucuram la fel de mult de toata magia ca atunci cand eram mica. Dar totul s-a schimbat odata ce au aparut copiii in viata mea. Mi-am reamintit cat de fermecatoare si plina de culoare este luna Decembrie.

Antonia imi vorbeste de Mos Craciun si de zapada de prin octombrie. In fiecare zi ma intreba: ‘Cate zile mai sunt pana vine ialna, mami?’. In casa noastra se asculta zilnic colinde. Miroase a portocale si scriem scrisori pentru Mos Craciun. Imi place atat de mult faptul ca nu are cerinte ce includ multe lucruri materiale… intr-o zi isi doreste sa-i aduca zapada, in alta ar vrea un ou de ciocolata. In alta zi o vacanta lunga cu mama si cu tata. ‘Si cu Eduald, mami, ca e flatiolul meu si il iubecs mult.’

Impachetarea cadourilor

Copiii sunt atat de sinceri! Pentru ei nu conteaza cate feluri de mancare face mama pentru Craciun, curatenia sau cadourile scumpe. Pentru ei importante sunt momentele petrecute in familie. Conexiunea. Si incercam sa le oferim cat mai multe astfel de clipe magice care sa le serveasca mai tarziu drept ‘amintiri pretioase din copilarie’.

Am cumparat din timp cadourile pentru cei dragi si am participat cu totii la impachetarea lor. Eduard ne ajuta cu ata, iar Antonia cu forfecelul. Facem o echipa minunata si la facut biscuiti. Chiar daca bucataria arata apoi ca dupa un razboi. Mirosul de scortisoara din casa si bucuria din ochii lor iti dau puteri sa pui totul la loc si sa o iei apoi de la capat. E al patrulea an in care filmam impodobirea bradului in familie. Tin minte perfect primul brad facut cu Antonia purtata in sistem, apoi cu Eduard… acum ea pune steaua in varf ajutata de tati, iar fratele ei pune globurile la baza.

Ca apoi le scoate si le foloseste pe post de minge nu mai conteaza. Peste ani sunt convinsa ca vom rade cu totii la aceste imagini. In general nu reusim sa stam cu totii la masa linistiti. Fiecare sa manance din farfuria lui, fara sa ne ridicam fie eu sau sotul de zeci de ori. Insa in weekenduri si de sarbatori, facem tot posibilul sa facem din ‘masa impreuna’ o traditie. Cred ca Antoniei, de fapt, ii place mai mult momentul in care aranjam masa. Isi ia foarte in serios rolul si ii da indicatii pretioase fratelui ei.

Jocul din jurul mesei

Imediat dupa ce punem farfuriile, paharele, servetelele si lumanirile, incep sa se joace ‘de-a cortul’. Ati ghicit, fix sub masa isi amenajeaza cortul. Nu de putine ori s-a intamplat ca Eduard sa traga de fata de masa si sa rastoarne un pahar, o farfurie… De asta de multe ori alegem sa fim mai practici si mai putin festivi si renuntam la ea. Nu incepem sa mancam fara ca Antonia sa spuna o scurta rugaciune, iar Eduard sa repete sfarsitul fiecarui cuvant. Sunt adorabili si ne incarca sufletele cu multa recunostinta.

Nu spun ca e totul perfect, ca noi parintii nu obosim si ca nu ne-am dori sa avem casa curata si ordonata macar pentru o ora. Obosim, oftam din cand in cand, ne retragem pe rand fiecare in camera lui sau in baie pentru o clipa de liniste… dar cred ca rolul sau meseria de mama sau de tata vine la pachet cu o doza uriasa de putere si sacrificiu. Si chiar daca uneori simtim ca suntem la capatul puterilor, cand ne uitam la inocenta si bucuria din ochii lor venita din lucrurile simple, ne recalibram si prindem forte uriase.

Sunt recunoscatoare pentru toata iubirea si fericirea ce au intrat in viata mea odata cu nasterea copiilor mei. Si le multumesc pentru ca mi-au reamintit cat este de frumos si inaltator de fapt Craciunul! 

Acest articol a fost scris de...