Nici noi ca adulti nu suntem neinfricati. Recunoastem sau nu si noi avem fricile noastre. Diferenta o face gestionarea lor. Ca adulti am invatat care sunt reale si care imaginare, care sunt de nesuportat si peste care putem trece cu usurinta.
Creierul nostru se dezvolta total spre 25 ani. Pana spre 20 ani, emotiile sunt cele care preiau controlul inainte ca noi sa putem observa situatia din punct de vedere realist.
Tocmai de aceea este importanta dezvoltarea emotionala a copiilor inca de la varste mici.
Frica este o emotie pe cat de simpla pe atat de complexa cand vine vorba despre copii.

Inca de cand sunt mici se tem.
La 6 luni se tem de caderi sau zgomote puternice.
Spre 1 an incep sa se sperie de fete pe care nu le cunosc si de obiecte care sunt puse brusc in fata ochilor lor. Dupa incep sa se teama ca se pot desparti de parintii lor. Le este frica de baita (chiar daca bebelusilor pare ca le place), le este frica de rani fizice (mai mult daca si parintele are o atitudine de frica).
Pe masura ce cresc, copiii cunosc si alte emotii
Spre 2 ani apare frica de animale mari, de intuneric, de zgomote puternice, de despartirea de parinti si atunci cand mediul lor inconjurator se schimba.
La 3 – 4 ani se sperie de masti, animale mari, intuneric si despartirea de parinti.
La 5 ani le este frica de oameni rai (rautaciosi), de intuneric si de rani fizice.
La 6 ani apare frica de fiinte supranaturale (fantome, vrajitoare), de tunete si fulgere, sa ramana sa doarma singuri sau chiar sa stea singuri in casa.
La 7 – 8 ani deja apare frica de evenimente pe care le aud in mass-media, TV, le este frica sa stea singuri acasa, sa nu se raneasca sau de intuneric.

La 8 – 12 ani le este frica de teme, teste si rezultate scolare, de rani fizice, de tunete si de intuneric.
Asadar, dragii mei, frica este prezenta in ADN-ul nostru inca de la nastere, chiar daca ii dati dreptate copilului sau nu.
Bineinteles intensitatea si durata depinde de fiecare copil in parte.
Depinde de mediul in care traieste, de reactia pe care o are parintele care sta mai mult cu el in ceea ce priveste propria frica, de ce aude sau vede cand este in alt mediu decat familiar.
Frica este o emotie normala pentru copii si adulti
Ce vreau sa intelegem este ca frica este o emotie normala.
Ce avem noi de facut ca parinti sau indrumatori este sa fim alaturi de copil si sa il invatam sa faca diferenta intre realitate si imaginatie… cu blandete!
Si, ca sa intelegem mai bine frica o sa enumar o parte din ce se simte un copil in corp cand apare frica:
– un nod in gat
– palmele transpira
– pulsul creste si apar bufeuri de caldura sau frisoane
– unii copii chiar simt nevoia sa urineze des (explicabil de ce atunci cand fac teme sau au un test prima data vor la baie)
– gura se usuca (parca tot la teme le este cel mai sete)
– unii copii au disconfort abdominal (am avut un copil la ateliere care spunea ca atunci cand ajunge acasa si este intrebat despre scoala se deranjeaza instant la stomac)
– altii copii pot avea ameteala sau tremuraturi.
Cum se comporta cei mici atunci cand le este frica?
Toate acestea duc la comportamente felurite:
– am avut copii care au spus ca le venea sa fuga, sa dispara, sa se evapore doar ca sa scape de o situatie in care au simtit frica
– unii nu isi mai gasesc cuvintele si efectiv nu mai pot scoate nici o silaba
– sunt copii care tipa si sar necontrolat
– apare agresivitatea prin cuvinte sau actiuni
– amana o activitate pana in ultima secunda
– strang obiecte si aglomereaza foarte mult spatiul in care stau (camera lor, de exemplu)
– atentia le este distrasa sau intra in panica
– devin nervosi

Fii alaturi de copilasul tau atunci cand simte emotii puternice
Cand simt frica si nu sunt intelesi sau ajutati ei pot crede despre ei ca nu sunt suficient de buni sau ca nu stiu sau nu pot sa ia decizii.
Aveti rabdare cu ei si aflati adevarata cauza a reactiei lor.
Uneori e nevoie de timp ca ei sa isi dea seama care este, de fapt, adevarata frica. Uneori nici nu isi dau seama ca reactia este din cauza fricii…
O gestionare corecta a fricii incepe cu intrebarile:
Ce te face sa crezi asta?
Ce mai exact ai auzit si de la cine?
Care a fost cel mai neplacut moment al zilei de astazi?

Am fost surprinsa sa aud, la unul din atelierele pe care le sustin, o fetita de 8 ani care a spus ca ii este frica sa nu moara la 10 ani… si asta doar pentru ca auzise expresia ‘’Viata este scurta’’.
O alta metoda ar fi sa il puneti pe cel mic sa deseneze frica. Poate ca nu se exprima prea bine in cuvinte dar poate desena ce a simtit.
Poate fi pus si in situatia care i-a provovat frica (doar daca acest lucru este posibil) si ajutat sa inteleaga ce este de facut si cum isi poate gasi curajul impreuna cu voi, parintii lui.
Gasiti solutii impreuna cu el si dati dovada de curaj inaintea lui. Pentru el voi sunteti un exemplu!
Eu am o vorba…
Nu lasa emotiile sa te defineasca, defineste-le tu pe ele!
Acest articol a fost scris de...
