Prietenul la nevoie se cunoaste asa-i? Acelasi lucru il putem spune si despre parinti.
Copiii nostri au nevoie sa le fim alaturi mai ales in momentele dificile, chiar daca pentru noi unele dintre aceste momente pot parea chiar banale. Ca atunci cand copilul este trist pentru ca si-a pierdut o roata de la masinuta preferata.
Cu atat mai greu este sa cooperam in momentele profund incarcate emotional cum sunt crizele de furie sau lacrimile de tristete ale copiilor nostri.
Copiii invata cum arata cooperarea in momentele dificile. Atunci cand parintii incep ei aceasta abordare inca din primii ani de viata. Iar asta poate arata sub forma de curiozitate, disponibilitate si acceptarea tuturor emotiilor copilului.
Niciun copil nu va ajunge sa coopereze in momentele sensibile, daca emotiile sale nu sunt acceptate si validate.
Cooperarea poate insemna, in aceste momente, sa ne aratam disponibili sa intelegem ce se petrece cu copilul. Sa ii fim ajutorul de care el are nevoie pentru a se simti in siguranta cu emotiile sale si astfel va ajunge sa se comporte mai bine (in cazul in care este vorba despre comportamente dificile ale copilului).
Intrebarile reflexive
Pe masura ce copilul creste, putem folosi intrebarile reflexive. Cele care ne ajuta sa intelegem ce simte copilul, ce anume are nevoie si cum putem noi sa le fim alaturi:
“Cum te-a facut sa te simti acest incident?”
“Ce ai fi vrut sa se fi intamplat diferit?”
“Ce crezi tu ca poti face diferit data viitoare?”
“Ce ai avea nevoie sa fac eu?”
Fundamentele cooperarii cu copiii nostri sunt, asadar, empatia, ascultarea si dorinta sincera de a intelege cum se simt ei in acele momente din viata lor.
Daca putem construi acest fundament solid, atunci este foarte posibil ca in momentele dificile ei sa fie deschisi sa coopereze cu noi.
Cooperarea acasa
Dincolo de partea profunda a cooperarii cu copiii nostri, avem si dorinta sa ajungem sa cooperam la treburile casnice, dar si in chestiunile ce tin de grija lor fata de propria persoana.
In functie de varsta, exista si aici o progresie a felului in care poate arata cooperarea.
Chiar daca pare ca nu putem coopera cu un bebelus, vreau sa va spun ca acest lucru se intampla, inca din primele clipe de viata. Atunci cand le vorbim copiilor, de exemplu, despre ce urmeaza sa facem: ”urmeaza sa iti schimb scutecul acum”, ”uite, iau piciorul si il bag aici in pantalon”, ”baga mana aici, si cealalta, acum inchid capsele…”. Iata cateva moduri in care de fapt ceea ce facem este sa colaboram cu copiii nostri.
Apoi pe masura ce copiii cresc, creste si capacitatea lor de a coopera cu noi. De a apuca lucrurile, de face si ei o parte din actiuni pentru ei (pe care le putem continua noi pana la finalizare ).
Ce este cel mai important este sa nu blocam dorinta copiilor nostri de a face lucruri, sa nu ii limitam cu mesaje de genul ”tu nu poti”, ”lasa ca fac eu, tu nu poti”.
Sa ii lasam sa incerce, sa experimenteze. Sa construim un cadru sigur, in care ei sa poata avea mai multe experiente de invatare decat limite. Vreau sa nu se inteleaga gresit, copiii au nevoie si de limite.
Insa este nevoie sa ne uitam onest daca acele limite sunt cu adevarat constructive si rezonabile. Poate sunt expresia propriilor noastre frici si convingeri limitative la care avem nevoie sa ne uitam pentru ca si ele vor sa ne spuna ceva.
Cum construim un mediu sigur?
Exista o mare fereastra de oportunitate in care cei mai multi copii vor sa faca (undeva in jurul varstei 1-3 ani), sa incerce, sa faca ”singuri” acele lucruri. Este atat de important sa le permitem asta si ca cooperam cu ei construind un mediu sigur pentru explorare, cel putin acasa.
Desigur ca si dupa aceasta varsta se continua dorinta lor de explorare, insa am observat ca in etapa aceasta -1-3 ani- multi parinti blocheaza accesul copilului la experiente considerandu-l prea mic.
Deci vedeti cum poate arata aici cooperarea. Sub forma intelegerii nevoilor copilului si sub forma actiunilor noastre care sa faciliteze accesul lor la aceste experiente de invatare. Chiar daca pentru noi unele dintre ele pot aduce disconfort.
Un exemplu foarte relevant poate fi momentul cand copilul vrea sa sara in baltoace. Ce facem noi atunci?
Ideal ar fi, chiar daca nu ma incanta aceasta idee, ca adult, sa ii dau copilului meu salopeta de ploaie si sa ii ofer oportunitatea aceasta imensa de explorare si invatare.
Cooperare in administrarea suplimentelor si medicamentelor
O alta fata a cooperarii poate fi atunci cand incercam sa convingem copiii cat de bine le va fi daca iau acele suplimente sau medicamente pe care stim noi, adultii, ca le avem de administrat copiilor in urma unor discutii cu specialistii in domeniul sanatatii.
Numai ca ei nu au aceasta capacitate de a gandi in perspectiva. Asadar ideea ca se vor simti bine in viitor este de neinteles pentru ei.
Si atunci ce putem face? Intelegand nivelul lor de intelegere in functie de varsta, ar trebui sa ajungem pe alta cale la copiii nostri, alta decat cea logica.
O cale care ne conecteaza, care ne invata fara presiune: jocul.
In joaca putem sa ne conectam cu copiii nostri, dar si sa incepem sa punem bazele cooperarii prin 2 modalitati simple:
• lasam copilul sa initieze si sa conduca jocul. Jocuri de-a medicul, de-a consultul medical, de-a administrarea de tratamente de catre copil adultului.
• ii dam copilului posibilitatea de a alege, iar gama de suplimente de la Calivita este foarte potrivita si din acest punct de vedere.
“Vrei astazi vitamina D sub forma de picaturi?” Iar aici putem veni cu creativitate si sa dam denumiri haioase precum “stropi” sau “ picaturici” sau chiar denumiri gasite, inventate de copil.
Cel mic are posibilitatea de a alege
„Sau vrei Vitamina D Lion Kids?” In cazul in care varsta copilului permite administrarea sub forma de tablete, gama Lion Kids este extrem de buna pentru a putea oferi copilului oportunitatea de a alege.
“Avem nevoie de vitamina C in perioada aceasta: Ce animal vrei sa alegi astazi?” “Astazi vrei LEU sau ELEFANT?”
“Eu cred ca vreau astazi un hipopotam, tu ce forma vrei?”
Din fericire exista suplimente in mai multe forme, astfel incat sa fie potrivite pentru toate varstele si care ne pot ajuta sa fim si creativi cand vine vorba de administrare si joaca.
Vreau sa va dau un exemplu din metoda Montessori unde avem multe materiale de lucru/joaca cu pipete. Cu ajutorul lor copiii isi exerseaza prinderea cu 3 degete, cu 2 degete.
Vreau sa stiti ca o modalitate extraordinara prin care putem coopera cu copii nostri este dandu-le ocazia sa exerseze. Inclusiv cand vine vorba despre administrarea suplimentelor.
• Sa ii lasam pe ei sa deschida recipientele.
• Sa ii lasam sa tina ei lingurita.
• Sa ii lasam sa apese pe pipeta.
• Sa le dam lor flacoanele goale pentru a se juca cu ele in jocurile lor de rol alaturi de noi.
La Calivita gasim, de exemplu, PreSteps Daily, un supliment alimentar cu vitamine, pentru copii sub forma de picaturi, iar acea pipeta va fi pentru orice copil o oportunitate de a exersa ceea ce poate sa faca si de a observa cum cu fiecare zi ce trece devine mai bun la acea actiune.
Va scapa la inceput picaturi pe jos? Cu siguranta da. Dar merita sa ii dam aceasta oportunitate de a face acest lucru pentru propria persoana? DA!
Astfel, copiii sunt mult mai dispusi sa coopereze, atunci cand simt ca si ei pot decide. Ca si ei pot detine controlul, ca pot face ei aceste lucruri si nu ca se supun doar cerintelor noastre.
Acest articol a fost scris de...
