Nu trebuie sa ne speriem de aceste leziuni, pentru ca marea lor majoritate sunt foarte comune şi total inofensive.
Insa, pentru a fi siguri ca ele sunt, cu adevarat, inofensive trebuie sa ne adresam medicului dermatolog.
Acesta va putea spune doar dupa aspectul clinic despre ce leziune este vorba.
De asemenea, se poate folosi de dermatoscopie pentru a se orienta in diagnostic.
Keratozele seboreice
Keratozele seboreice sunt leziuni cutanate benigne, maronii-negre, aspre la palpare, ce apar frecvent la varstnici (dar pot aparea si la persoane mai tinere).
Nu se cunosc cauzele exacte pentru care acestea apar. Se considera ca este vorba despre o predispozitie genetica, dar si despre influente de mediu (expunerea la ultraviolete, fumatul).
In general, acestea nu pun probleme, insa daca intr-un timp foarte scurt apar multe astfel de leziuni, ar trebui sa ne adresam medicului. La majoritatea persoanelor, keratozele seboreice ridica doar probleme de natura estetica.
Sursa poza: https://dermnetnz.org/
Alunitele rosii
“Alunitele rosii” sau angioamele senile sau “de tip cireasa” sunt leziuni benigne vasculare. Adica sunt formate din “ghemuri“ de vase capilare. Aparitia lor este influentata de predispozitia genetica, dar si de nivelurile crescute de hormoni estrogeni.
In unele cazuri, desi expunerea la radiatiile ultraviolete pot determina aparitia lor.
Sursa poza: https://dermnetnz.org/
Papiloamele
Papiloamele (acrocordon, skin tag) sunt excrescente moi ale pielii, formatiuni benigne ce apar in zonele umede, de frictiune (gat, axile, sub sani). Aparitia lor este influentata de cresterile nivelurilor anumitor hormoni (de ex. apar adesea in sarcina).
Acestea apar si de la cresterea rezistentei la insulina sau, in unele cazuri, sunt corelate cu existenta la nivelul pielii a unor tulpini de virus papiloma uman (HPV).
Sursa poza: https://dermnetnz.org/
Dar care sunt de fapt… alunitele?!
Dincolo de felul in care unele persoane denumesc leziunile prezentate mai sus, noi, dermatologii, numim “alunite” ,de fapt, nevii. Acestia pot fi de mai multe feluri.
De exemplu nevi dermici care pot fi si de culoarea pielii, nevi albastri, nevi melanocitari congenitali (prezenti la nastere) sau nevi melanocitari dobanditi (aparuti pe parcursul vietii).
Nevii melanocitari congenitali, adica acele leziuni de culoare negru-brun inchis, prezente la unii bebelusi inca de la nastere, trebuie evaluati obligatoriu de catre un medic dermatolog.
Ba mai mult, nevii congenitali giganti trebuie monitorizati periodic, intreaga viata, in cadrul unei echipe medicale multidisciplinare.
Totusi, procentul nevilor melanocitari congenitali este unul mic. Doar un procent de 1-2% dintre nou-nascuti este afectat.
Insa “alunitele” comune sunt mult mai frecvente. Cunoscuti in engleza cu denumirea de “moles”, nevii melanocitari dobanditi reprezinta proliferari benigne ale unor tipuri speciale de melanocite. Melanocitele sunt celule specializate in producerea de melanina – acel pigment ce da culoare pielii, parului, ochilor etc.
Asadar “alunitele” pot aparea incepand cu varsta de 6 luni.
Cel mai adesea, ele incep sa apara de la varsta de 2 ani in sus si pot aparea pana la varsta adulta, acest lucru nefiind, de principiu, un motiv de ingrijorare.
Astfel ca majoritatea copiilor ajunge sa aiba, spre finalul adolescentei, in medie intre 12 si 20 de alunite. In mod ideal, parintii vor monitoriza alunitele copiilor, dar si pe ale lor, ţinand cont de regula ABCDE, pe care o voi descrie putin mai jos.
De asemenea, se recomanda populatiei generale, indiferent de varsta, un control anual dermatoscopic, pentru screeningul leziunilor de pe piele.
Ce anume influenteaza aparitia nevilor melanocitari?
Se considera ca au un risc mai mare de a dezvolta un numar crescut de nevi melanocitari dobanditi acele persoane cu un istoric familial de numerosi nevi melanocitari si/sau cu un istoric personal de expunere intensa (si intermitenta) la soare in copilarie.
Predispusi sunt si aceia care au o piele foarte deschisa la culoare, care nu se bronzeaza cu usurinta (adica un fototip cutanat de tip II).
Asadar, aparitia nevilor poate fi influentata atat de predispozitia genetica si de tipul de piele, dar si de factori de mediu, adica de expunerea intensa la soare.
De ce ne speriem de alunite si de ce este important sa le cunoastem si sa le monitorizam?
Ei bine, din cauza melanomului. Ce este melanomul? Cel mai agresiv tip de cancer de piele. Din fericire, nu este si cel mai frecvent. Cel mai frecvent este carcinomul bazo-celular, care foarte rar, spre deloc nu metastazeaza. Insa, este tipul de cancer de piele cu cea mai mare rata a mortalitatii (dintre afectiunile pielii).
Si se pare ca aproximativ jumatate dintre melanoame pot evolua din nevi melanocitari preexistenti.
Iata de ce este important sa ne cunoastem leziunile de pe piele, “alunitele”, sa le examinam noi insine periodic si sa mergem de asemenea periodic la controale dermatologice de screening.
Care sunt factorii de risc ce pot influenta dezvoltarea melanomului?
Factori genetici: istoricul familial de melanom (cei care au rude care au avut melanom); pielea deschisa la culoare, cu tendinta de a se arde la soare (care nu se bronzeaza), persoanele cu par roscat.
Factori de mediu: expuneri intermitente intense la soare, dar si expunerea cronica la soare, rezidenta in zonele ecuatoriale (unde intensitatea radiatiei ultraviolete este mare), folosirea solarelor pentru bronzat (in special inainte de varsta de 35 de ani), imunosupresia.
Folosind o oglinda, se recomanda sa ne verificam lunar pielea. Asta pentru a observa la timp eventualele modificari si a ne adresa medicului cu promptitudine.
Nu uitati de zonele mai dificil de vizualizat, asa ca cereti ajutorul partenerului/partenerei, daca este cazul si nu uitati sa examinati si palmele, talpile, unghiile si zona genitala.
Regula ABCDE
A – asimetrie. Un nev inofensiv va fi cel mai adesea simetric, daca “trasam” o linie imaginara pe diametrul sau. Asimetriile marcate ne vor ridica semne de intrebare.
B – borders/ marginile. Nevii inofensivi au margini ‘fine’. Pe cand melanomul prezinta margini crestate, zimtate, un aspect al marginilor care “se termina brusc”.
C – culoarea. Nevii tipici prezintӑ relativ aceeasi culoare in suprafata lor. Melanomul prezinta mai multe culori si nuante in suprafata.
D – diametrul. De cele mai multe ori, la diagnostic, melanomul depaseste 6 mm in diametru, insa poate fi si mai mic. Leziunile mari sau care cresc intr-un timp scurt trebuie sa ne faca atenti.
E – evoluție. O “alunita” sau o leziune a carei evolutie este atipica, accelerata, trebuie sa ne trimita la control. Modificarile ce trebuie avute in vedere se refera la dimensiune, culoare, aspect general.
De asemenea, leziunile care sangereaza sau care ne dereanjeaza in vreun fel (simtim mancarimi sau durere la nivelul lor) trebuie sa grabeasca un control medical.
In cadrul unei consultatii dermatologice, medicul examineaza pielea si mucoasele, iar pentru unele dintre leziuni se poate folosi dermatoscopul.
Acesta este un instrument medical format dintr-un sistem de lentile si lumini. Ajuta medicul sa observe mai bine anumite caracteristici microscopice ale leziunilor de pe piele. Dermatoscopia este nedureroasa si este folosita frecvent pentru screening si pentru monitorizarea “alunitelor”.
Soarele este, de asemenea, un factor de risc
Expunerile cronice sau intermitente, de o intensitate mare, la radiatia solara reprezinta factori de risc ce pot contribui la dezvoltarea melanomului. Este foarte important sa cunoastem metodele de protectie solara si riscurile unei expuneri necontrolate.
Astfel, se recomanda evitarea expunerii in intervalele orare in care intensitatea radiatiei solare este maximala. In lunile de vara, intre orele 10-16, se recomanda evitarea expunerii la soare, purtarea hainelor care sa acopere si sa protejeze o suprafata cat mai mare de piele. De asemenea, utilizarea ochelarilor de soare cu filtru UV si a palariilor cu boruri largi si utilizarea cremelor cu factor de protectie solara cat mai mare este important.
In fapt, bronzul pielii apare ca o reactie de aparare. Melanocitele, celulele care sintetizeaza melanina sub influenta razelor ultraviolete isi intensifica foarte tare activitatea. Astfel sintetizeaza mai multa melanina. Pe aceasta o transfera keratinocitelor din jur (populatia de celule cea mai mare a pielii), in incercarea de a proteja ADN-ul celulelor.
Putem privi, deci, bronzul ca pe o reactie de aparare. Ca pe un semn ca pielea a suferit.
Desi la unele persoane apare bronzul cu mai mare usurinta, se considera ca poate fi echivalentul a un SPF 4, insuficient pentru a contracara efectele nedorite ale unei expuneri excesive la soare.
Foloseste Beta Carotene de la Calivita
In ultimii ani s-au desfasurat mai multe studii care au cercetat efectul administrarii de beta caroten asupra sanatatii pielii. Beta carotenul este un precursor al vitaminei A, care odata ajuns in organism, este transformat la nivelul ficatului si intestinului subtire in vitamina A. Aceasta are un puternic rol antioxidant, fiind implicata in apararea pielii de efectele nedorite ale expunerii excesive la radiatii UV.
Efectul sau se manifesta prin neutralizarea radicalilor liberi de oxigen si prin protejarea, intr-o oarecare masura, a ADN-ului celular.
Capsulele gelatinoase moi cu beta carotene, de la Calivita, combina betacarotenul cu uleiul din seminte de floarea-soarelui, deoarece vitamina A este o vitamina liposolubila. Ea are nevoie de un astfel de “vehicul” lipidic pentru a fi absorbita in mod optim.
Capsulele pot fi consumate intermitent, pentru perioade scurte, cu scopul de contrabalansa efectele daunatoare ale expunerii la soare. Insa ele nu reprezinta un substitut pentru celelalte mijloace de protectie solara. In mod ideal, ne vom proteja de soare prin a ne feri de expunerea excesiva si de arsuri, în primul rând.
De asemenea, beta carotenul nu se recomanda femeilor insarcinate, diabeticilor si nici persoanelor fumatoare.
Acest articol a fost scris de...
