Sa fim sinceri: cine nu cunoaste o asemenea situatie?
Este duminica dupa-amiaza. Stau intinsa pe canapea in pantaloni de trening si ma uit la un film de dragoste…probabil pentru a treia oara anul acesta. Cu un baton de ciocolata intr-o mana si cu telefonul mobil in cealalta, uitandu-ma in timpul reclamelor pe diverse pagini de Social Media. Dupa a cincea fotografie in costum de baie a unei frumuseti zambitoare si increzatoare, incep sa simt non-confortul crescand in mine.
Picioarele ei bronzate, corpul ei antrenat si uns cu ulei, zambetul radiant cu o dantura perfecta. In timp ce privirea mea in oglinda imi destainuie ca eu nu am fost si nu voi fi niciodata atat de frumoasa.
Dar de ce ma deranjeaza acest lucru? Am fost de-a dreptul fericita toata ziua, gandindu-ma ca am o zi perfecta de relax.
De ce ma las atat de mult pacalita de acest continut, cand stiu foarte bine ca de fapt pozele au in general zece filtre setate?
In special tinerii, care se afla inca in faza de dezvoltare, experimenteaza o perioada in care trebuie sa isi gaseasca propriile valori.
Acestia se inspira in general din grupul lor de colegi sau prieteni, dar tot mai mult si din Social Media (Facebook, Instagram, TikTok, Snapchat).
Exemplele de urmat joaca un rol foarte important in viata adolescentilor. Astfel ca propagarea unor asemenea stari ideale poate deveni o problema, avand in vedere faptul ca tot ce pare spontan, este de fapt pus in scena, si are putin de-a face cu realitatea.
Ce este comparatia sociala?
Conform teoriei psihologului Leon Festinger, fiecare fiinta umana are nevoia de a-si imbunatati propriile abilitati si competente (Festinger, 1954).
Daca ne formam viziunile, aspiratiile si motivatiile orientandu-ne catre altii, folosim un impuls ascendent intr-o singura directie pentru a ne compara cu ceilalti.
Festinger numeste acest lucru „comparatie sociala”. In acest proces, ne comparam in primul rand cu persoanele care ne par similare. Daca ne uitam la o persoana pe care o percepem ca fiind inferioara, comparatia e „in jos”.
Acest lucru poate fi bun pentru stima de sine si pentru imaginea fizica, dar ne poate diminua motivatia de a schimba ceva.
Daca alegem o persoana de comparatie care pare superioara in ceea ce priveste caracteristicile relevante, ne comparam „in sus“, avand in acelasi timp dorinta de a ne imbunatati. Teoria comparatiei sociale are implicatii si asupra impactului mass-media, si in ideea pe care oamenii si-o fac despre noi insine.
Platformele de socializare ofera material pentru o comparatie ascendenta la orice ora din zi sau din noapte.
Ai incredere in tine si in ceea ce poti tu
Oamenii isi prezinta vietile aparent banale, dar perfect orchestrate, devenind un grup de comparatie pentru persoanele tinere. Insa comparatia permanenta in sus nu este buna pentru imaginea de sine. Cu cat tineretul foloseste Social Media mai frecvent si mai intensiv, cu atat e mai predispus la nemultumire fata de propriul corp, la o stima de sine scazuta, iar cu timpul dezvolta chiar si simptome depresive (Sherlock & Wagstaff, 2019).
Trebuie sa fim constienti ca „corpul perfect” nu exista.
Daca ai un profil pe oricare platforma de socializare, poti incarca, pe langa fotografiile frumoase de vacanta si fotografiile pozate de la sala de sport, o fotografie realista, de zi cu zi.
Pentru mine, in calitate de follower, acest lucru inseamna: Daca privitul ma face sa ma simt pentru putin timp prost, este okay. Stiu ca nu sunt doar eu. Dar am de ales pe cine urmaresc si ce exemple de urmat caut. Iar, daca e sa ma gandesc bine, cu siguranta ca am alte capacitati si un concept de sine cu totul diferit – ceea ce este absolut in regula.
Din cand in cand, pune Social Media pe pauza
Tehnologia informatiei digitale afecteaza in mod clar atat activitatea fizica, cat si cea mentala a unei persoane. Factori precum miscarea, educatia, increderea de sine si comportamentul social se pot schimba. S-a dovedit ca copiii si tinerii citesc mai putine carti, ca limbajul lor, deci modul in care se exprima, se afla in schimbare.
Un alt exemplu este empatia. Empatia, abilitatea de a putea sa-i intelegem pe cei din jurul nostru, de a putea sa ne punem in locul lor si de a le intelege sentimentele, se invata in acelasi mod ca si mersul si vorbitul. Pentru aceasta avem nevoie de contactul direct cu alte persoane.
Insa, daca copiii si tinerii isi desfasoara o mare parte din contactele sociale prin intermediul smartphone-ului, atunci cu siguranta ca nu vor stii ce inseamna empatia.
Consecintele ne afecteaza pe toti.
Dependenta de smartphone este o curiozitate
Nu vreau sa ma intelegi gresit. In viata de zi cu zi utilizarea smartphone-urilor poate avea multe avantaje. Daca ai deja prieteni poti pastra legatura prin intermediul retelelor de socializare online, la fel cum mai demult oamenii obisnuiau sa isi scrie scrisori unii altora.
Desigur, cel mai mare avantaj este multifunctionalitatea dispozitivului. Pe langa faptul ca este folosit ca telefon, calculator, harta, dispozitiv GPS, calendar, ebook (reader), lanterna, serviciu de muzica digital, ceas, dispozitiv de stocare a datelor, aparat foto, dispozitiv de comert electronic, servicii bancare si financiare online, acesta permite si accesul si la portaluri de socializare, care conecteaza in timp real milioane de oameni din intreaga lume.
Cum vezi, in multe privinte, mediul online ne ușureaza viata.
Insa, in acelasi timp, o face si mai problematica.
Avand in vedere faptul ca smartphone-ul poate fi folosit drept consola de jocuri pentru toate tipurile si genurile de jocuri mobile, poate duce usor la dependenta.
Dependenta de smartphone este o curiozitate. Este complet independenta de grupele de varsta si este distribuit in mod egal, in functie de frecventa de utilizare. Acest lucru inseamna ca in randul tinerilor, unde densitatea smartphone-urilor este mai mare, exista si mai multe probleme de dependenta decat in randul generatiilor mai in varsta, poate mai putin experimentate din punct de vedere tehnologic.
Aprecierea si increderea de sine sunt cele mai importante
Alte dificultati ar fi, de exemplu, lipsa de informare a utilizatorilor, raspandirea rapida a stirilor false, cyberbullying, distractia si neatentia generala.
Probabil ca te intrebi, cum sa petreceti mai mult timp fara smartphone, fara sa ai impresia ca iti scapa ceva important. Iata cateva sugestii:
1. In loc sa-ti faci un selfie cu intentia de a-l distribui pe retelele de socializare, te ajuta sa arunci o privire „spre interiorul tau“. Sa-ti evaluezi gandurile si sentimentele. Incearca sa constientizezi faptul ca, mai importanta decat recunoasterea din exterior, este aprecierea si increderea de sine.
2. Deactiveaza-ti mesajele push. Mesajele de tip push necesita intotdeauna atentie si iti perturba concentrarea. In marea majoritate a cazurilor oricum nu-ti sunt de niciun folos.
3. Creaza-ti spatii si momente fara telefon. Deseori ne face bine sa ne concentram doar asupra noastra. In acest scop, este util sa-ti inchizi telefonul mobil pentru o anumita perioada de timp sau sa setezi modul de flight. Cu atat mai mult atunci, cand trebuie sa inveti sau sa lucrezi concentrat.
4. Keep it simple: Aplicatiile, pe care nu le folosesti niciodata si care ocupa doar spatiu pe ecranul de start, nu au ce cauta pe smartphone-ul tau. La fel de putin si cele care te fac sa acumulezi tensiune inutila.
Daca folosesti smartphone-ul in mod rational si ti-l transformi intr-un dispozitiv sustinator, de exemplu, pentru a face mai multa miscare, pentru o alimentatie mai sanatoasa, pentru destindere prin citit sau ascultare de muzica, sau sa pastrezi legatura cu membri de famile si prietenii, nu poti sa obtii decat beneficii.
Important este sa pastrezi un echilibru sanatos intre viata reala si cea virtuala.
Iti doresc ca cea mai frumoasa zi din viata ta sa fie cea de zi cu zi!
Acest articol a fost scris de...
