Cateva cuvinte despre stres
Stresul poate fi definit drept o stare de disconfort, cand suntem coplesiti de o situatie anume. Acesta poate duce la efecte psihologice, fizice si sociale complexe. In consecinta, este un factor de risc pentru dezvoltarea si mentinerea a numeroase tulburari fizice, psihologice si psihosomatice. Stresul poate fi impartit in mai multe categorii. Exista stresul pozitiv (eustres), stresul negativ (distres), stresul acut, stresul acut episodic si stresul cronic.
1. Stresul pozitiv este, in general, o reactie pozitiva a corpului. Ne ajuta sa fim eficienti, concentrati si gata sa actionam (de exemplu, inaintea unui examen). Acesta este sustinut de organism doar pentru o perioada relativ scurta de timp, dupa care inceteaza, atunci cand situatia stresanta a disparut.
Mai apoi, stresul negativ...
2. In cazul stresului negativ se intampla exact opusul. Acesta dureaza o perioada relativ lunga de timp, perioada in care organismul nu reuseste sa se regenereze suficient.
3. Stresul acut este forma de stres care ne copleseste pe moment si este cauzat de cerinte recente. Este vorba de un stres cotidian, care apare in mod frecvent in situatii normale, de exemplu o cearta puternica.
4. Despre stresul acut episodic se vorbeste atunci, cand o persoana este stresata in mod constant. Poate fi cauzat de un stil de viata nesanatos, mai exact, cand persoana respectiva se forteaza dincolo de capacitatea de a gestiona stresul acut.
5. Stresul cronic este un stres acumulat si produce efecte pe o perioada indelungata de timp. In asemenea situatii, persoanele inregistreaza un nivel continuu de alerta. Se simt la capatul puterilor, isi neglijeaza responsabilitatile si renunta la cautarea solutiilor.
Reactia organismului la stres
Fiecare amenintare efectiva sau potentiala declanseaza o cascada de hormoni ai stresului care produc modificari fiziologice bine-cunoscute. Respiratia se accelereaza, inima bate mai repede, muschii se incordeaza, mainile transpira.
Stresul este o reactie necesara a organismului care ne permite sa facem fata situatiilor dificile sau periculoase. Stresul acut duce la activarea sistemului nervos autonom, mai exact sistemul nervos simpatic. Adica o reactie clasica de tipul „lupta sau fugi“ sau reactia de „anticipare imobila“ (reactia inversa, care ne paralizeaza si impiedica sa mai actionam). Aceaste reactii pornesc din creier, iar corpul nostru raspunde la stres marind sinteza de adrenalina, noradrenalina si cortizol. Cand stimulul dispare, sistemul nervos autonom se dezactiveaza. Dupa o perioada de repaus revine la nivelul de baza. De fiecare data cand intalnim o situatie stresanta pentru noi, se declanseaza tiparul de activare – dezactivare – repaus.
Stresul cronic provoaca o dereglare in functionarea sistemului nervos autonom. La un stimul foarte mic, apare un nivel foarte ridicat de activare. In conditiile de stres cronic, sistemul nervos autonom ramane activat pentru o perioada indelungata de timp, fara a-si reveni complet la nivelul de baza. Astfel organismul ramane intr-o stare de stimulare permanenta.
Cercetarile au aratat ca stresul intens sau persistent are in consecinta efect asupra sistemului digestiv, al sistemului imunitar, organele reproductive. Poate duce la tulburari de somn, de anxietate si la depresie, astfel incat pe termen lung stresul afecteaza viata psiho-sociala.
Si totusi, oricat de paradoxal pare, nu stresul e problema!!
Ceea ce numim noi stres, este de fapt doar un simplu eveniment – insa perceput in mod obiectiv drept stresant. Nu este vorba doar de evenimentul in sine, ci si de felul in care mintea interpreteaza acel eveniment.
Conform specialistilor, exista modificari in stilul de viata care ajuta la gestionarea si prevenirea stresului. Din fericire, aceste metode pot ajuta la minimalizarea efectelor negative, odata ce acestea sunt constientizate.
In articolul urmator am sa iti arat cateva modalitati de prevenire si inlaturare a stresului, cu speranta de a-ti pastra starea de bine si de a-ti redobandi sanatatea fizica si emotionala.
Iti doresc ca cea mai frumoasa zi din viata ta sa fie cea de zi cu zi!
Emese Weber a studiat psihologia industriala si a comunicarii la Viena, si traieste de peste 20 de ani in Germania. Este angajata la compania Audi si practica in particular profesia de consilier psihologic. Este casatorita si, datorita familiei patchwork, are patru copii. Pasiunile ei sunt cititul, opera si plimbarile lungi prin padure.
