Dar de ce procrastinam?
Ce se intampla in creier?
Si de ce evitam sa rezolvam lucrurile pe care stim ca ar trebui sa le facem?
Cercetarile in psihologia comportamentala au relevat un fenomen numit „incoerenta de timp”. Acesta ajuta la explicarea procrastinarii in ciuda bunelor noastre intentii.
Incoerenta in timp se refera la tendinta creierului uman de a aprecia recompensele imediate si pe termen scurt mai mult decat pe cele viitoare. Acesta fiind si motivul care sta la baza procrastinarii. Deci, iti propui sa slabesti, sa inveti pentru un examen sau sa scrii o lucrare, iti faci planuri de viitor, iar creierul tau nu vede beneficiile actiunii pe moment.
Cu toate ca in prezent ne putem stabili obiective pe termen lung (pentru viitor), masurile necesare trebuie luate in prezent.
Cand vine momentul sa iei o decizie clara, nu mai faci o alegere pentru viitor, ci in momentul prezent. Astfel, creierul tau gandeste acum si cere gratificarea instantanee. Si nu se lasa pacalit de o „rasplata pe termen lung”.
Transforma consecintele viitoare in beneficii prezente
Desigur, cu totii stim ca ar trebui sa ne hranim sanatos pentru a evita sa fim supraponderali in 10-15 ani, dar in momentul de fata avem destul de des chef sa mancam dulciuri sau chipsuri. Acestea uitandu-ne la un film bun, iar in acest fel cautand sa ne relaxam dupa o zi incarcata.
Consecintele precum un risc crescut de diabet sau insuficienta cardiaca sunt la cativa ani distanta. Pentru a te motiva sa faci ceva, nu te poti baza pe consecinte si recompense pe termen lung. Motivarea de sine functioneaza doar daca reusesti sa transformi consecintele viitoare in beneficii prezente.
Exista o varietate de strategii pe care le putem folosi in gestionarea procrastinarii. Una ar fi, sa iei o co-decizie ceva mai neplacuta.
De exemplu: daca nu termini lucrarea pana la sfarsitul saptamanii, te angajezi in weekendul urmator intr-un serviciu caritabil timp de 10 ore.
O modalitate excelenta de a duce la sfarsit sarcinile este de a le descompune in realizari mici sau simple.
Vrei sa faci sport ca sa slabesti? Incepe cu un exercitiu pe saptamana, pe care-l repeti zilnic timp de 5 minute. Astfel intentia ta devine in scurt timp un obicei, iar dupa aceea vei gasi mii de moduri de a-ti „imbunatati” comportamentul. Poate adaugand alte exercitii pe care sa le faci timp de 15 minute, s.a.m.d.
Un instrument bun in reducerea procrastinarii este sa-ti urmaresti bioritmul.
Planifica finalizarea unei sarcini intr-un moment in care te poti concentra cel mai bine. Inainte de a incepe cu o sarcina, efectueaza ritualuri regulate, cum ar fi sa bei o ceasca de ceai, concentrandu-te asupra efectului benefic.
Nu te lasa distras, incepe la ora programata, dar limiteaza-ti orele de lucru. Astfel vei fi mai eficient. Dupa ce ai terminat de facut ceea ce ti-ai propus, recompenseaza-te cu ceva ce-ti face mare placere, de exemplu o seara la cinema, la teatru sau, pur si simplu, o iesire cu prietenii.
Procrastinarea poate aduce duce si la...
In contextul diagnosticelor, procrastinarea nu este o boala. Cu toate acestea, cei care isi amana in mod constant sarcinile, sufera adesea dezavantaje, atat pe plan profesional, cat si personal.
Problemele care apar din procrastinare includ si relatii sociale perturbate. Anumite trasaturi de personalitate si tulburari psihologice pot fi cauza unei procrastinari frecvente. De exemplu, frica de esec, lipsa tolerantei la frustrare, gestionarea inadecvata a timpului, perfectionismul exagerat, dar si autoreglarea afectata, anxietatea sau chiar depresia.
Daca in mod repetat nu reusesti sa-ti rezolvi atributiile la timp, iar consecintele devin o problema majora in viata ta, e cazul sa consulti un medic sau un psiholog. In cazul in care depresia a fost exclusa, un psiholog te poate ajuta sa-ti imbunatatesti sau sa-ti schimbi tiparele de comportament (terapia cognitiv comportamentala).
Iti doresc ca cea mai frumoasa zi din viata ta sa fie cea de zi cu zi!
Acest articol a fost scris de...
