Lifestyle Sfatul Specialistului

Cand depresia doare!

Asa cum am invatat sa fac mereu atunci cand incep sa scriu un material, primul lucru pe care l-am facut a fost sa deschid marele www si ca caut statistici cu privire la subiectul despre care scriu. Am dat pe Google “statistics depression” pentru a vedea cum stau diverse state din aceasta perspectiva. Sigur, aceste statistici pot fi discutate si rediscutate. Evident ca analizand datele din urma cu mai multi ani aparent a crescut numarul persoanelor diagnosticate cu depresie, insa ma intreb cat din aceste modificari sunt date de aparitia unui numar mai mare de cazuri cu simptomatologie depresiva sau, mai degraba, este un rezultat al constientizarii acestora si a deschiderii oamenilor in a vorbi despre ce se intampla in lumea lor interioara

In pandemie, numarul de persoane care au raportat simptomatologie depresiva se apropia de 4 din 10. Acum a mai scazut si ne gandim la putin peste 3 din 10. 

Insa cea mai interesanta variabila in toata aceasta analiza a mea nu pare a fi statistica aceasta care tine de numar, ci statistica ce tine de varsta. 

Se pare ca varsta intre 18 si 24 de ani raporteaza cel mai frecvent tristete si episoade depresive. Practic, 49.9% dintre persoanele care au fost monitorizate si au raportat simptomatologie depresiva faceau parte din aceasta categorie.

De ce apare depresia atat de devreme?

Sigur, la fel in cazul anterior si aici datele pot fi influentate de disponibilitatea acestora de a vorbi despre ce li se intampla. Dar si despre accesibilitatea lor la informatii cu privire la ei insisi devenind mult mai introspectivi, mult mai devreme. 

Tot ceea ce citesc sau asculta pe social media cand vine vorba de aceste aspecte ale vietii lor le trezeste interesul catre a cauta mai multe si astfel, ar putea deveni mult mai deschisi in a vorbi despre asta. Insa, cu toate aceste variabile confundate, datele acestea sa fie doar un artificiu ar fi putin cam mult. 

Astfel, natural apare intrebarea: ce li se intampla de ajung sa simta depresie atat de devreme? Ce ni se intampla de simtim tristete atat de multi dintre noi sau atat de profund? 

Tristetea este o emotie fireasca si face parte dintre acele emotii pe care le simtim foarte devreme in evolutia noastra. Ea vine pentru a ne arata ca exista, in viata noastra, ceva ce necesita schimbare. Ne atrage atentia asupra unor neconcordante intre ceea ce traim si ceea ce ne dorim pentru noi insine. Insa, de multe ori, tristetea vine si ca un rezultat al deconectarii atat de noi, dar mai ales de ceilalti.

Comoditatea este mult mai puternica ca dorinta de socializare

Singuratatea vine cu multa tristete. Iar rezultatele din timpul pandemiei ne-au aratat aceasta crestere de 10% care, raportat la intreaga populatie este enorm de mult.

Pandemia ne-a lasat niste urme ale deconectarii. Ne-a aratat, pe langa toate lucrurile pe care nu le stiam despre cum functionam ca societate, ca sisteme medicale, si cum nu stim sa functionam in solitudine. Dar mai apoi, nu stim cum sa ne reconectam unii cu ceilalti. Ne este dor sa simtim conexiune, dar suntem prea comozi sa ne dam seama ca aceasta necesita investitie.

Ne dorim sa ne fie mai bine, dar actionam prea tarziu, in timp ce avem la indemana toate mijloacele de preventie care ar putea sa ne usureze existenta. Ce este cel mai dureros cand vine vorba de depresie este faptul ca aceasta vine asociata si cu alte tulburari, iar adictiile au la baza multa tristete. 

Consumul de substante a crescut excesiv in ultimii ani si o cauza a acestei cresteri ar putea fi si depresia nediagnosticata, dar mai ales netratata eficient.

Care sunt lucrurile la care ar merita sa fim atenti cand vine vorba de depresie?

• un nivel mai ridicat de iritabilitate in relatie cu ceilalti
• sentimentul de neputinta
• lipsa de speranta ca lucrurile ar putea fi diferite,mai bune decat in acest moment
• aparitia rusinii, dar mai ales a vinovatiei
• lipsa motivatiei
• dificultati in a lua decizii
• sentimentul de minte incetosata
• o stare constanta de tristete sau dispozitie proasta

• senzatia de nod in gat
• usurinta in a plange sau episoade mai lungi de plans
• ganduri care au ca tematica centrala: “mai bine nu as mai exista”, “mai bine as disparea”, “daca eu nu as mai fi, atunci…”
• dificultatea in trezire si hipersomnolenta

Acestea sunt elementele centrale la care merita sa ne uitam cand vine vorba de depresie. Nu mi-as dori sa va diagnosticati singuri. Pentru a pune un diagnostic este esential ca un specialist sa va adreseze mult mai multe intrebari pentru a se asigura ca este acurat. 

Mai mult decat atat, pornind de la aceasta evaluare pe care o puteti face voi, NU este recomandat sa luati medicatie fara o recomandare ferma din partea unui medic psihiatru. Aceasta lista de mai sus are ca scop principal adunarea la un loc a unor lucruri frecvente pe care persoanele cu depresie le afirma, astfel incat sa vedeti daca va puteti aduna gandurile intr-un singur loc, urmand ca mai apoi sa solicitati sprijin. 

Ce puteti face daca identificati unele dintre cele scrise mai sus, dar nu le vedeti ca fiind foarte intense

• deschideti o nota in telefon sau un caiet in care sa incepeti sa va scrieti gandurile cu privire la ce vi se intampla. O mai buna constientizare a ceea ce simtim va oferi mai multa claritate. Va veni cu diverse conexiuni mentale pentru a putea face legaturi intre situatii, senzatii in corp, emotii, persoane, decizii. Mintea care este incetosata atunci cand este trista va va multumi daca ii veti oferi oportunitatea de a se clarifica anumite aspecte!

• stiu ca este contraintuitiv ca atunci cand nu iti vine sa te misti, invitatia sa fie sa te misti! Insa, exista un numar extrem de mare de studii, pe diverse populatii, la diverse varste care ne arata ca activarea comportamentala (a ne misca, a face ceva, a iesi la o plimbare, a impatura haine, etc) este una dintre cele mai eficiente tehnici cand vine vorba de depresie. Nu astepta sa vina motivatia! Ea apare exact ca pofta, facand!

• cauta beneficiile solitudinii si incepe prin a face diferenta intre singuratate si solitudine. Gaseste lucrurile la care ai acces in propria persoana atunci cand esti doar tu cu tine si observa cum le poti folosi in favoarea ta.

• analizeaza optiunile preventive cand vine vorba de aceste emotii. Pentru mine, Rhodiolin a fost un bun insotitor de drum in pandemie. De atunci, in fiecare inceput de toamna fac o cura de trei luni pentru a-mi fi sprijin cand vine vorba de lumea mea emotionala. El nu reprezinta un tratament, ci un suport. 

Categoric, daca simtiti ca emotiile au ajuns intr-un loc in care dor mai tare decat puteti gestiona, un specialist este cel care va poate indruma.

Mi-ar placea sa cred ca aceste randuri va ajuta pana la a nu mai simti intensitatea durerii emotionale, insa sunt constienta ca nu au cum. 

Sper doar sa va fi fost ghidaj in a va descoperi mai mult si in a va pune intrebari cu privire la locul in care sunteti in acest moment. Iar daca v-ati dat seama ca locul e unul bun este minunat. Pe de alta parte, daca ati realizat ca poate ar fi util sa aveti mai multa grija de voi, nu mai asteptati! 

Avem acum la indemana atat de multe optiuni de a primi sprijin incat e pacat sa nu o facem.

Acest articol a fost scris de...