Sfatul Specialistului

Baby blues sau depresie post-partum?

Recunosti situatia? In urma cu 3 zile ti-ai tinut pentru prima data copilul nou-nascut in brate - un gest care ti-a umplut sufletul de bucurie. Ai fi putut imbratisa intreaga lume cu toata fericirea pe care o simteai, iar acum, brusc, nu te mai recunosti: nu-ti mai poti controla lacrimile si tristetea…

Vulnerabilitate emotionala

Nasterea unui copil si viata alaturi de un nou-nascut solicita mult mamele. Atat din punct de vedere fizic, cat si emotional. Ele sunt epuizate de nastere, dorm prea putin, trebuie sa-si schimbe intreaga rutina zilnica si sa-si asume responsabilitatea pentru binele copilului.

Toate aceste aspecte ale vietii noi, le fac vulnerabile emotional si pot duce la o stare de depresie.

Depresia post-partum nu este un fenomen nou al timpului nostru. 

Hipocrate a descris simptomele inca de prin anul 460 i.Hr. In cercurile de specialisti a devenit o tema interesanta in anul 1858, cand medicul francez Louis Victor Marcé a descris in detaliu aceasta boala.

Depresie post-partum sau baby blues?

Nu orice femeie care a dat nastere unui copil se simte fericita. Intre 10% si 15% dintre tinerele mame dezvolta o depresie cu debut in termen de 4 saptamani de la nastere. Aceasta se numeste depresie post-partum (PPD).

Depresia post-partum trebuie diferentiata de asa numitul baby blues. Acesta din urma este asociat cu o depresie usoara, tristete, labilitate a dispozitiei si iritabilitate. 

Baby blues-ul apare la 25% pana la 50% dintre toate femeile care nasc, in primele saptamani dupa nastere si, de obicei, dispare spontan in cateva zile.

In cele mai multe cazuri, femeile sunt cele afectate, dar si barbatii pot suferi de baby blues sau o depresie post-partum. Si la barbati boala se manifesta intr-un mod similar cu cel al tinerei mame.In medie, apare mai tarziu – la aproximativ 3 pana la 6 luni dupa nastere.

Factori declansatori ai unei depresii post-partum

Medicii si psihologii presupun ca mai multi factori interactioneaza in dezvoltarea unei depresii post-partum:

1. Factori fizici. Complicatiile sarcinii, legatura neuroendocrinologica dintre scaderea postpartum a estrogenului si fluctuatiile de serotonina sunt discutate drept factori patogenetici.

2. Factori psihologici. O experienta traumatizanta la nastere, schimbarile mari in ritmul de viata si in identitatea proprie, adaptarea la responsabilitatea de a fi mama. Schimbarile in imaginea de sine si in imaginea corporala, precum si abuzul de alcool, droguri sau medicamente.

3. Factori sociali. Daca tinerele mame nu beneficiaza de sprijin din partea partenerului sau a rudelor apropiate sau daca rolul de mama are un efect negativ asupra relatiilor din mediul lor, acestea pot fi, de asemenea, factori declansatori.

Spre seosebire de baby blues, depresia post-partum necesita terapie.

Tratamentul depresiei post-partum depinde de cat de severe sunt simptomele. Pentru unele femei, posibilitatea de a vorbi despre starea lor emotionala cu partenerul, prietenii sau membrii familiei este deja o usurare. 

In cazul unei depresii usoare, sprijinul emotional, ajutorul practic in viata de zi cu zi pot duce la cresterea increderii in sine si pot fi astfel de mare ajutor.

Timpul alocat pentru activitati pozitive -care te fac sa te simti bine si care te relaxeaza- sau pentru sport sunt, de asemenea, utile.

Dar chiar si intr-un asemenea caz, multe femei au nevoie de sprijin profesional.

Semnele care indica o depresie post-partum

Semnele care indica depresia post-partum sunt adesea greu de recunoscut. Atat pentru mama, cat si pentru cei din jurul ei. Pe de o parte, acest lucru se datoreaza faptului ca simptomele nu apar brusc, ci se dezvolta treptat. 

Pe de alta aparte, multe femei incearca sa nu dezvaluie nimic lumii exterioare. O mama care sufera de o depresie post-partum nu poate avea grija in mod corespunzator de bebelusul ei, acesta depinzand de o buna legatura emotionala cu mama.

Bebelusul poate reactiona la depresia mamei prin probleme de comportament sau prin intarzieri in dezvoltarea emotionala sau cognitiva. Prin urmare, daca esti afectata, trebuie sa-ti consulti inca de la primele semne medicul ginecolog sau medicul de familie. Sa discuti optiunile de tratament, inainte ca boala sa devina cronica. 

Acestia te vor indrepta spre un psihiatru sau un psihoterapeut (care este diferenta, citeste, te rog, intr-un articol precedent).

Cele mai frecvente semne

In functie de gravitatea simptomelor, medicul poate prescrie medicamente sau psihoterapie (terapia cognitiv-comportamentala).

Exista o mare varietate de simptome care pot aparea in cazul depresiei post-partum. 

Iata unele dintre ele, care sa te ajute sa recunosti ca ai nevoie de ajutor:

– schimbari de dispozitie
– tristete, plans frecvent
– epuizare, atat mentala, cat si fizica
– apatie, mare dificultate in a te ridica pentru a face ceva
– neglijarea propriilor nevoi si a nevoilor copilului
– iritabilitate si nemultumire constanta, agresivitate si izbucniri de furie
– dificultati de concentrare, probleme de memorie
– gandire incetinita
– nesiguranta si lipsa de incredere de sine

– sentimente de vinovatie si esec, auto-repros, sentimentul de a fi o mama rea
– retragere sociala
– anxietate, atacuri de panica
– dificultati in a adormi/ a dormi, trezire timpurie
– lipsa de sentimente sau sentimente negative fata de copil
– lipsa de dorinta sexuala
– ganduri obsesive, cum ar fi gandurile chinuitoare de a face „sa dispara“ copilul
– ganduri sinucigase.

Nu astepta prea mult timp

In acelasi timp, depresia post-partum poate fi insotita si de simptome fizice, cum ar fi ameteli, dureri de cap, probleme digestive, greata si dureri de stomac, dureri de spate, tensiune etc.

Probabilitatea ca simptomele sa dispara complet, dupa ce mama s-a vindecat, este mare.

Cu cat tratamentul incepe mai devreme si cu cat acesta este efectuat cu mult profesionalism, cu atat mai bine poate fi tratata boala. 

De aceea, nu astepta prea mult timp, daca banuiesti ca suferi de depresie post-partum.

Iti doresc ca cea mai frumoasa zi din viata ta sa fie cea de zi cu zi!

Acest articol a fost scris de...