Exista mai multe clase de antibiotic, impartite in functie de structura chimica si de modul in care actioneaza asupra bacteriilor:
1. Beta-lactamine (peniciline, cefalosporine) – inhiba sinteza peretelui celular al bacteriilor
2. Macrolide (eritromicina, azitromicina) – inhiba sinteza proteinelor bacteriene
3. Tetracicline (tetraciclina, doxiciclina) – inhiba sinteza proteinelor bacteriene
4. Aminoglicozide (gentamicina, streptomicina) – inhiba sinteza proteinelor bacteriene
5. Quinolone (ciprofloxacina, levofloxacina) – inhiba replicarea ADN-ului bacterian.
Infectiile bacteriene care pot fi tratate cu antibiotic sunt:
- Infectia cu streptococul beta-hemolitic de grup A (amigdalita streptococica)
- Tusea convulsiva (pertussis)
- Infectiile de tract urinar
- Infectii cu transmitere sexuala – chlamydia, gonoree
- TBC
- Infectii cutanate
- Sepsis
- Boala Lyme
- Diareea calatorului
- Inainte de interventii chirurgicale cu risc major
- Profilaxie – in caz de contact cu o persoana cu meningita
Antibioticele se gasesc sub mai multe forme:
– Tablete
– Capsule
– Lichida (sirop)
– Creme
– Unguente
Indiferent de situatie si de tipul de antibiotic, acesta trebuie administrat conform indicatiilor pentru a avea o eficienta cat mai mare. Din nefericire, unii pacienti intrerup tratamentul dupa 2-3 zile deoarece sustin ca se simt mai bine, insa intreruperea nu face decat sa inrautateasca situatia, creandu-se o rezistenta. Ca si efecte adverse, diaree, stari de greata, dermatite sau chiar si alergii trebuiesc urmarite si mentionate medicului curant.
Care sunt riscurile asociate consumului excesiv de antibiotice?
Consumul excesiv de antibiotice determina rezistenta care poate afecta pe oricine, la orice varsta, indiferent de provenienta si origine. Din pacate, este una dintre cele mai mari amenintari la adresa sanatatii globale. Rezistenta la antibiotic apare in mod natural dar utilizarea excesiva si abuziva a antibioticelor accelereaza procesul.
Efectele adverse ale consumului de antibiotic cele mai intalnite sunt:
- Tulburari de tranzit intestinal ( cel mai frecvent diaree)
- Infectii fungice – candidoza
- Alergii/ Reactii alergice / Eczeme
- Infectie cu Clostridium difficile
- Infectii rezistente la antibiotice (rezistenta la vancomicina, carbapenem, MRSA – stafilococ rezistent la meticilina)
- Interactiune cu alte medicamente ( de exemplu cu statine, antidepresive, anticonceptionale)
Ce NU trateaza antibioticele?
Infectiile virale, si anume:
– Racelile si secretiile nazale (muci grosi, galbeni sau verzi)
– Gripa
– Durerile de gat – faringite (exceptie durerea provocata de streptococ)
– Infectii fungice
– COVID-19
– Varicela
– Rujeola
– HIV
– Hepatite
– Parazitoze intestinale
De cele mai multe ori, in randul copiilor, atunci cand se imbolnavesc vorbim despre o infectie cu virusuri, mai ales daca frecventeaza colectivitatea. In acest caz, tratamentul antibiotic nu este necesar, ba chiar mai mult, poate fi daunator, distrugandu-le flora microbiana si cauzand si alte simptome (diaree, stare generala marcata, oboseala).
Majoritatea infectiilor virale sunt autolimitante, ceea ce inseamna ca sistemul imunitar al pacientului poate lupta impotriva virusului pe care apoi il elimina din corp. Tot ceea ce este nevoie ca pacientul sa faca este sa se odihneasca, sa se hidrateze si sa foloseasca medicamente simptomatice (paracetamol sau ibuprofen) pentru a reduce febra si ameliora durerea.
Infectiile bacteriene si virale au multe lucruri in comun. In ambele cazuri, simptomele sunt asemanatoare: tuse, secretii nazale, nas infundat, dureri de gat, febra, apatie, inapetenta. Dar exista si particularitati in functie de simptome (daca pacientul are febra si cat de mare este, starea generala influentata/alterata, adenopatie prezenta, diaree/constipatie etc). In mod normal, cand doctorul suspicioneaza o infectie bacteriana, se pot efectua anumite analize (exsudate, culturi) impreuna cu antibiograma pentru a avea un diagnostic de certitudine si un tratament tintit.
Diferente dintre bacterii si virusuri:
- Modul de actiune – bacteria ataca celula din exteriorul ei (peretele celular) iar virusul patrunde in interiorul celulei;
- Reproducere – virusurile sunt parazitare, au nevoie de celulele organismului pentru a putea creste. Bacteriile se multiplica in orice mediu, inclusiv in sau pe corpul uman;
- Structura – virusurile (sunt mult mai mici ca si dimensiune decat bacteriile) sunt inconjurate de o proteina, neavand un perete celular pentru a putea fi atacate de antibiotic. De aceea, antibioticele nu functioneaza in infectiile virale! Bacteriile sunt microorganisme alcatuite dintr-o singura celula, avand forme si structuri diferite.
Dar ce e de facut atunci cand ne simtim rau si doctorul ne spune ca nu e nevoie de antibiotic? Cred ca ati auzit si voi fraza „cu tratament dureaza 7 zile”. Dar cam asa este. Intr-o infectie virala (raceala, cum se spune “Am racit cobza”) tratam simptomatic – un antalgic, antiinflamator, drops-uri sau spray-uri orale sau nazale, alimentatie corespunzatoare (hidratare multa, apa, ceai, supa de gaina, mancaruri simple, fierte) si cel mai important, repaus la pat.
Daca simptomele depasesc 10-14 zile si starea generala nu se imbunatateste, ba chiar se inratutateste (febra nu cedeaza, simptomele continua sa se accentueze), atunci este probabil sa fie vorba despre o suprainfectare bacteriana care necesita antibioterapie.
Cum am putea preveni si combate infectiile bacteriene/virale?
Fie ca este vorba de o infectie bacteriana (unde antibioticul este tratamentul de electie) sau de o infectie virala (un antiviral daca este vorba de gripa sau herpes), masurile pe care le putem lua acasa sunt asemanatoare:
– Repaus la pat si odihna
– Hidratare corespunzatoare
– Mancare bine gatita
– Tratament simptomatic ( pentru febra, dureri musculare, congestie nazala, dureri de gat etc)
– Vaccinare (gripa, tetanus, ROR, tuse convulsiva)
– Suplimente alimentare, cum ar fi:
1. ParaProteX este un produs complex potrivit oricarui tip de infectie (bacteriana, virala, parazitara sau fungica) care este alcatuit din ingrediente naturale (Pau d’Arco, cuisoare, lamaita, iarba de smirna, pulbere usturoi, nuc negru etc) si care ofera suport organismului impiedicand cresterea si dezvoltarea patogenilor.
De asemenea, poate fi folosit ca si adjuvant in ameliorarea simptomelor cauzate de infectii fungice (candida).
2. Vitamina C care are o importanta deosebita in perioada de convalescenta datorita proprietatilor sale antioxidante. De asemenea, se regaseste si sub forma lichida, Liquid C + bioflavonoids pentru cei care nu tolereaza comprimatele sau pentru copilasi.
3. Probiotic – pentru a sustine si restabili flora intestinala. Probio Balance este un amestec de pro- si prebiotice (Lactobacillus rhamnosus, Bifidobacterium longum, Lactobacillus acidophilus) sub forma de tablete masticabile, fiind potrivit atat in cazul adultilor, cat si in cel al copiilor.
In concluzie, sanatatea florei intestinale este mult mai importanta decat credem.
Sanatate inainte de toate!
Bibliografie:
https://www.healthline.com/health/how-do-antibiotics-work
https://www.vaccinate.initiatives.qld.gov.au/vaccination-blog/why-antibiotics-cant-be-used-to-treat-viruses-colds-or-the-flu
https://www.mayoclinichealthsystem.org/hometown-health/speaking-of-health/3-reasons-why-you-did-not-receive-antibiotics-from-your-provider
https://www.healthline.com/health/bacterial-vs-viral infections#:~:text=Antibiotics%20are%20medications%20used%20to,antibiotics%20for%20a%20bacterial%20infection.
https://www.webmd.com/a-to-z-guides/bacterial-and-viral-infections
https://www.cdc.gov/antibiotic-use/about/index.html
Acest articol a fost scris de...
