Desi, si in anii ´90 am avut cursuri pana seara si sesiuni cu sase examene in patru saptamani, in viata universitara de astazi opt examene (si chiar doua examene pe zi) plus doua-trei lucrari scrise/ proiecte pe sesiune sunt considerate ceva „normal“.
Desigur, stiinta se dezvolta in mod continuu. Astazi exista mult mai multe cursuri decat acum 20 sau 30 de ani, ceea ce iti deschide mai multe posibilitati. In acelasi timp poate fi si foarte coplesitor.
Studentii au o exigenta proprie foarte mare. Cu gandul la obtinerea unui serviciu adecvat in viitor, fiecare isi doreste o calificare cat mai vasta. Ca atare, studentii isi umplu orarul cu multe cursuri optionale, astfel ca presiunea creste tot mai mult. Pe langa studiu multi au nevoie de un serviciu ca sa se poata intretine. Drept urmare, acestia au putin timp sa se recupereze.
Factori declansatori ai stresului
Pentru a-si putea desfasura activitatile din timpul liber, fara a neglija studiile sau serviciul, studentii de azi pot face doar rar o pauza, chiar si in weekend.
Si bineinteles, sa nu uitam de asteptarile „bine intentionate“ ale parintilor sau a altor persoane apropiate. Toti acesti factori pot fi declansatori ai sentimentului de stres.
Daca persoana respectiva isi percepe resursele disponibile ca fiind insuficiente, creste riscul unui comportament de coping disfunctional.
Daca, pe de alta parte, persoana are resurse care ii permit sa faca fata in mod proactiv, ea este capabila sa utilizeze strategii preventive de evitare a stresului.
In ziua de azi toata lumea vorbeste de stres, sub forma de: examen, sustinerea unei prezentari, deadline-ul pentru lucrarea scrisa, traficul, profesorul, seful, zeci de e-mailuri necitite. Si lista ar putea continua la nesfarsit.
Cum vezi, termenul de stres este folosit ca termen generic pentru o varietate de situatii atribuite negativ, ceea ce inseamna ca stresul ca atare nu exista.
Noi evaluam si interpretam tot ceea ce ni se intampla. Fie ca se intampla in jurul nostru sau in interiorul nostru. Pe baza convingerilor, credintelor, regulilor de viata, ideilor, ipotezelor etc. ce ni le-am format de-a lungul anilor, unele chiar in copilarie, preluand deseori modul de gandire al parintilor, acestea fiind inradacinate in subconstientul nostru.
Totul tine de cum privesti lucrurile
Deci, ceea ce percepem si experimentam depinde intotdeauna de perspectiva noastra personala. Astfel ca, circumstantele vietii pot fi evaluate de fiecare dintre noi diferit.
Tot la fel de diferit e si felul nostru de a reactiona la stres. Acest mecanism cognitiv de evaluare este foarte complex.
Modul in care o persoana reactioneaza la stres depinde de diversi factori. Partial acesti factori sunt in persoana insasi: factorii genetici, dispozitii de personalitate, capacitatea de a se automotiva, modele de gandire dezvoltate. Doar partial factorii se regasesc in mediul inconjurator, ca de exemplu, reteaua sociala de suport (interactiuni pozitive in cadrul familiei, prieteni de incredere, sustinere morala si financiara).
O mare parte din acesti factori nu pot fi schimbati si foarte des nici situatiile in care ne aflam, DAR toti avem libertatea si posibilitatea de a reactiona altfel la o situatie bine-cunoscuta.
Daca, de exemplu, reusesti sa accepti situatia si reusesti sa transformi presiunea din perioada de sesiune in energie, stiind ca te-ai pregatit pe tot parcursul semestrului.
Daca reusesti sa te motivezi, zicandu-ti ca nota de la examen nu are nimic de-a face cu valoarea ta ca si om.
Daca reusesti sa-ti amintesti de situatii in care ai avut succes si simti cum acest gand iti da putere.
Sau daca petrecerea unui timp indelungat in trafic reusesti sa-l vezi drept „timp personal“ in care poti asculta muzica ta preferata sau un e-book, in loc sa te enervezi ca pierzi timpul.
Doar atunci esti pe cale sa-ti dezvolti strategii cognitive, afective si comportamentale noi, care te ajuta sa-ti creezi convingeri noi – o stategie preventiva de evitare a stresului in viitor.
Idea centrala este: noi oamenii nu reactionam afectiv si comportamental la situatia in sine, ci la modul in care aceasta situatie este interpretata/ evaluata de noi.
Cum vezi, perceptia individuala a unei persoane decide, daca circumstantele unei situatii sunt evaluate ca nerelevante, controlabile sau amenintatoare (stresante).
Ca urmare, stresul este o perceptie subiectiva. Ceea ce inseamna ca fiecare dintre noi, prin crearea unor modele noi de gandire, adica formandu-si evaluari noi, isi poate schimba asa-numitul coping, adica confruntarea cu stresul.
Iata cateva strategii mentale, care te pot ajuta in prevenirea stresului
1. Formuleaza-ti (in scris) punctele forte, resursele, obiectivele, viziunile, aprecierile.
2. Gandeste-te cum se poate crea o situatie win-win.
3. Imagineaza-ti, cand te simti stresat, care va fi perspectiva ta asupra situatiei peste o luna sau peste un an.
4. Incearca sa vezi situatia ca pe o provocare (challenge) si nu ca o amenintare.
5. Evita sa te lasi „paralizat“ de perfectionism. Nu trebuie sa fii perfect pentru a-ti atinge telurile.
6. Abtine-te de la a face pe plac altora.
7. Renunta la asteptarile care te tin blocat mental in trecut sau viitor. Ramai in prezent, si gandeste-te, ce poti schimba.
8. Nu da vina nici pe viata, nici pe cei din jur si nici pe tine. Accepta realitatea asa cum e si, daca e posibil, cauta solutii pentru viitor.
9. Constientizeaza-ti dialogul intern negativ de genul „va fi un dezastru!“ sau „nu sunt la inaltimea situatiei“ si intrerupe-l imediat, gandindu-te la ceva frumos (o amintire placuta).
10. Concentreaza-te pe ceea ce poti controla, adica ceea ce depinde de tine.
11. Redu-ti nivelul de stres acut, respirand calm. Daca sistemul nervos e tensionat, se activeaza sistemul nervos simpatic. Ca urmare, respiratia se accelereaza, iar odata cu ea creste frecventa cardiaca si tensiunea arteriala. Daca sistemul nervos e relaxat, se activeaza sistemul nervos parasimpatic, ceea ce duce la incetinirea respiratiei, a frecventei cardiace si reducerea tensiunii arteriale. Atata timp cat fazele de tensiune si de relaxare ale sistemului nervos sunt in echilibru, omul e capabil sa faca fata bine situatiilor stresante. Astfel, cand te simti stresat, respira in mod foarte constient si linistit, pentru a-ti calma sistemul nervos. Un exercitiu de respiratie: inspira timp de 4 secunde, tine-ti respiratia 2 secunde si expira timp de 6 secunde. Numara in gand in timp ce respiri, deoarece astfel iti intrerupi gandurile stresante. (Repeta exercitiul cu ochii inchisi timp de 5 minute – ai sa simti imediat, cum ti se activeaza sistemul nervos parasimpatic si te linistesti).
12. Meditatia. Drept exercitiu mental, meditatia are ca scop antrenarea autocontrolului, focalizarea atentiei si imbunatatirea concentratiei.
Iti doresc ca cea mai frumoasa zi din viata ta sa fie cea de zi cu zi!
Acest articol a fost scris de...
